Baba Ana – vindecătoarea de hemoroizi

Pe malul lacului Pantelimon, la cîteva zeci de metri de intrarea în comuna cu acelaşi nume, se află o troiţă albă, care păzeşte împrejurimile. Construcţia, realizată de sculptorul Nicolae Popa, […]

Pe malul lacului Pantelimon, la cîteva zeci de metri de intrarea în comuna cu acelaşi nume, se află o troiţă albă, care păzeşte împrejurimile. Construcţia, realizată de sculptorul Nicolae Popa, a fost ridicată din iniţiativa ing. Gheorghe Popescu, fost primar al localităţii şi mare pasionat de istoria Bucureştilor. Prin zonă, trec în viteză sute de maşini, în fiecare zi. Puţini şoferi, însă, bagă în seamă edificiul, despre care localnicii spun că îi apără de accidente pe automobiliști. Troiţa are o poveste deosebită, fiind înălţată „în memoria babei Ana”, o teribilă şi respectată vindecătoare, pe care bătrînii din Pantelimon o ştiu drept întemeietoarea comunei.

„Trînjii” domnitorului Ghica

Descoperirile arheologice din Pantelimon-Fundeni au scos la iveală arme, obiecte şi unelte vechi de peste 1000 de ani, rămăşiţele civilizaţiei neolitice şi relicve geto-dacice din secolul al-III-lea, Î.H.. Curios să afle cine sînt strămoşii comunei, Ing. Gheorghe Popescu a cercetat la rîndul lui în arhiva Primăriei şi în Arhivele Statului, ajungînd la concluzia că la începutul sec. XVIII, pe dealul unde se află astăzi biserica din Pantelimon, îşi înjghebase un bordei o bătrînică săracă, pe nume Ana. Femeia era foarte cunoscută şi căutată de multă lume, pentru că ea prepara leacuri din diferite ierburi bune la vindecarea trînjilor (hemoroizi). O boală destul de răspîndită în trecut. Baba Ana folosea „trînjoaică”, o plantă erbacee, din familia orhideelor, plăcut mirositoare, cu tulpina fistuloasă şi cu flori mari, galbene, întrebuinţată în medicina populară la tratarea hemoroizilor. Oamenii veniţi de departe să-şi vindece trînjii nu s-au mai întors de unde au plecat. Mulţi dintre ei, simţindu-se în siguranţă lîngă bătrînă şi considerînd-o sfîntă, au rămas pe aceste locuri, formînd comuna Pantelimon. Vestea că baba Ana „ia boala cu mîna” a ajuns şi la urechile voievozilor. Cronicile amintesc că însuşi domnitorul Ghica, chinuit fiind de dureri hemoroidale, ar fi apelat la serviciile vindecătoarei, răsplătind-o, la sfîrşitul tratamentului, cu două pungi de galbeni.

Apa care vindecă

Aproape de casa băbuţei ţîşnea din pămînt un izvor limpede. Bătrîna obişnuia să fiarbă buruienile pentru leacuri în apa lui. Izvoraşul a dăinuit pînă în zilele noastre, iar locuitorii comunei, şi cei care ştiu de existenţa lui, sînt convinşi că are puteri binefăcătoare şi acum. „Noi sîntem urmaşii babei Ana, ea a venit aici printre primii în localitate, crede Cristina Drăghici. În fiecare zi eu mă opresc la troiţă şi mă închin. Beau apă din izvor, îmi dau cu ea pe faţă. Am acasă apă curentă, dar de-o viaţă numai de aici mă aprovizionez. Îmi ia oboseala cu mîna! Să vedeţi cum opresc şoferii de pe camioane şi îşi bagă capu’ sub jetu’ rece ca gheaţa! Imediat îi înviorează. Toarnă şi în sticlă. Pe un drum lung, face bine la burtă! Strămoşii mei au apucat-o pe Ana, era o femeie pîinea lui Dumnezeu. O sfîntă. Noi, bătrînii, ştim că este mama Pantelimonului.” Fostul primar, ing. Gheorghe Popescu, a înălţat monumentul de pe malul lacului Pantelimon, ca să amintească trecătorilor de renumita tămăduitoare. Acesta a fost sfinţit pe 25 aprilie 1998, de preotul Nicolae Tănăsescu, consilier al P.F. Patriarh Teoctist. (Dana Fodor Răzvan Mateescu /Foto: Răzvan Mateescu)

Despre edituramateescu

a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu, reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise. Editura îşi propune să ofere cititorilor lucrări variate din toate domeniile vieţii cultural artistice, cu accent pe calitatea scriiturii şi respectarea limbii române.