Eu sint … (13/04/11)
Eduard Constantin
Eu sint poetul care nu ma vad
Si nu se stinge-n linisti ci-n cuvinte
Sint flacara abstracta care rod
Metamorfoza dintre vechi morminte
Sint un ciudat neinfratit cu nimeni
Constructie eretica si haos
Sint un demolator de forme simple
Arhaic futurist in timp pronaos
Eu sint poetul taciturn si mut
Si nu adap decit icoane frinte
Sarutul foii mele cel abrupt
Va calcineaza-n suflet doar cuvinte
Sint un contemporan necunoscut
Cladit nostalgic in eresuri multe
Pitit timid in cruntul absolut
Al retardarii zilnice si culte
Eu sint poetul de care nu stiti
Lansind lumini egale intre umbre
Sint o neliniste pe care n-o doriti
In serile duioase ca si sumbre
Sint un poet de care nu aud
Decit cuvintele dansinde pe morminte
Sint flacara peste nisipul crud
Al timpului . Cuvinte si cuvinte…..
Poeme
(16)
Pe cer curg lacrimi de zabava
Nicicînd dorite in adînc
In suflet patimă si lava
Si stresini fara fund ce plîng
O ploaie-acida austeră
Gresita-n negreşit de dor
In minte lacrima ce zbiară
Spre cutezante de amor
Se varsa cerul adunare
De izbaviri lichide seci
In inima o rasuflare
Si reci dorinţe toate reci
In cer m-adun ca o zabava
De lacrimi eu-ri care plîng
Si eu sînt patimă si lava
Si sînt dorinţa de adînc
Pe rind se-aduna iarasi cerul
Strigînd lichide reci tăceri
In mine moare efemerul
De mîine azi sau poate ieri.
