În ultimii 20 de ani românii au migrat din bucătărie în sufragerie

Schimbările economice şi sociale din ultimele 2 decenii ani au influenţat atît de mult stilul de viaţă al românilor, încît pînă şi în apartamentele de la bloc a avut loc […]

Schimbările economice şi sociale din ultimele 2 decenii ani au influenţat atît de mult stilul de viaţă al românilor, încît pînă şi în apartamentele de la bloc a avut loc o mică „revoluţie”. Studiile antropologice au pus în evidenţă faptul că după revoluţie, românii au „migrat” din bucătărie în sufragerie. Să vedem cum şi de ce.

Bucătăria românului pe vremea lui Ceauşescu

Sociologii, dar mai ales antropologii, au studiat situaţia şi ne oferă cîteva explicaţii. Viorica Nicolau, specialist în Antropologie Socială şi Culturală, face o interesantă analiză la nivelul unui bloc oarecare din Capitală: „Conceput ca mijloc de omogenizare socială, blocul impune o mare omogenitate locatarilor săi. Acelaşi spaţiu de viaţă pentru toţi, aceleaşi probleme şi năzuinţe.

Blocul socialist este, fără îndoială, un spaţiu constrîngător.”

Pe vremea lui Ceauşescu reuniunile familiare aveau loc în bucătării, unde intrau şi musafirii. Astfel s-a dezvoltat o industrie a mobilelor de bucătărie, la mare căutare pe vremea aceea. Apariţia banchetei de colţ, în fapt o versiune modernă a laviţelor pe care se strîngeau îngheţaţi românii la o ceaşcă de nechezol, sau o gheară de pui, a bucurat multă lume. Tot în timpul comuniştilor sufrageria era folosită, în special de intelectualitate, ca birou sau bibliotecă. În schimb, alţii utilizau acest spaţiu ca pe o cameră de reprezentare, unde erau poftiţi musafirii. Aici erau expuse cele mai frumoase „realizări” ale familiei simple, fără pretenţii şi stil: carpeta cu „Răpirea din Serai”, nelipsitele pahare imprimate cu stema echipei preferate: Steaua, Dinamo sau Rapid, mileurile, fructele şi florile din plastic, tablouaşele realizate „artistic” din felicitări sau cutii de bomboane cu pisici, covoarele persane, recamierul cu vitrină. Curăţenia era desăvîrşită, iar copii nu prea aveau voie să intre acolo. Orice familie respectabilă trebuia să deţină în sufragerie un corp mare de bibliotecă, dar uneori, în loc de cărţi, de pe rafturi sclipeau bibelourile ieftine, gen: amintire din Govora sau fotografiile „de la cununia lu’ sor’mea, Geta”.

Şi în zilele noastre…

La nivel casnic, după căderea comunismului şi trecerea la economia de piaţă românii au migrat din bucătărie în sufragerie. Înainte, membrii familiei obişnuiau să se adune în apropierea aragazului aprins, să se încălzească, pentru că sufrageria era cam lipsită de interes. Programe interesante la TV nu prea erau decît duminica şi uneori nici atunci, aşa că preferau bucătăria. În anii ’90, antropologii au constat că livingul (sufrageria) a început să regrupeze din ce în ce mai mult familia, invitaţii, ori prietenii şi, de aceea, s-a pus problema reamenajării lui conform noilor sale funcţii. Treptat, masa de pe mijlocul camerei a dispărut, spaţiul fiind ocupat de acele canapele de colţ, în faţa cărora stă televizorul. Apar termopanele, tavanele false de rigips, aparatele de aer condiţionat. Confortul e din ce în ce mai ridicat, în funcţie şi de grosimea buzunarului. Acum românii îşi petrec majoritatea timpului liber în sufragerie. Unii au şi de ce. Se uită la televizor şi butonează de zor telecomanda, se întîlnesc cu prietenii la o bere, o sămînţă şi meciurile din Divizia A. „Livingul nu are rol la fel de important în toată familia. Pentru a bea un păhărel cu prietenţii apropiaţi este preferată adesea tot bucătăria. În familia F. spaţiile destinate dormitului se extind spre camera de zi, unde doarme soţul, ceea ce face ca livingul să-şi piardă din specificitate, mai spune Viorica Nicolau.”

Cu ochiul liber se mai poate observa că în casele românilor mesele de sufragerie sînt din ce în ce mai mici, iar fotoliile din ce în ce mai mari şi astfel, un stil de viaţă este înlocuit cu altul, modern, mai aproape de ceea ce vedem prin telenovele. Schimbări s-au produs şi la nivelul alimentaţiei. Nici mesele nu mai sînt cum erau odată! S-a dus vremea aia cînd tot familionul se aduna la ore fixe ca să guste ceva. Acum oamenii mănîncă pe sponci, ieftin şi uşor, păstrîndu-şi în frigider produsele „mai scumpe”, gen salam de Sibiu sau şuncă presată, doar pentru a întregi ritualul de primire a oaspeţilor şi ca să facă faţă demni „în caz de vizite”. În ceea ce priveşte alimentaţia de zi cu zi, dispar mîncărurile gătite, clasice, ciorbele, tocanele, fiind înlocuite cu pop-corn, seminţe, cipsuri şi ceva de băut. Cuplurile tinere preferă să mănînce separat de „ăi bătrîni”, pe genunchi, eventual chiar în pat, peste plapumă şi cu ochii „înfipți” în televizor.

…Și din sufragerie în dormitor

Apariția pe scară largă a Internetului în România, posibilitatea achizitionarii la preturi relativ reduse a echipamentului și abonamentului la net, fac zilnic ca tot mai multi români să renunțe la oferta TV în favoarea navigarii în Ciberspațiu. În majoritatea cazurilor, computerul ocupă un alt spațiu în casă, față de televizor: biroul, în situația unei locuințe mai extinse sau dormitorul apartamentului, camera copiilor, etc. Diluarea la maxim a programelor tv, manelizarea excesivă a acestora, promovarea vedetelor și miliardarilor de carton, certurile și reglările de conturi politice, generează în viața românului multă nefericire, astfel că, instinctiv, foarte mulți își găsesc o evadare în spațiul virtual.

Asta și în condițiile în care banii încep să se împuțineze pe zi ce trece, iar vacanțele sunt mai mereu puse sub semnul întrebării sau ajustate după buget. După ce au stat mai bine de două decenii în bucătărie, apoi au petrecut încă vreo 10 ani în sufragerie, românii încep din nou să migreze. Cine știe ce va mai fi peste încă 10 ani?

Răzvan Mateescu

Comments

comments

Despre edituramateescu

a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu, reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise. Editura îşi propune să ofere cititorilor lucrări variate din toate domeniile vieţii cultural artistice, cu accent pe calitatea scriiturii şi respectarea limbii române.