3.812

13 septembrie, Ziua Redeșteptării Naționale

Ca în fiecare an, la început de toamnă, ostaşii pompieri din „Dealul Spirii” avându-i în frunte pe comandanţii lor, se aniversează cu mare fast 13 Septembrie – Ziua Naţională a […]

Ca în fiecare an, la început de toamnă, ostaşii pompieri din „Dealul Spirii” avându-i în frunte pe comandanţii lor, se aniversează cu mare fast 13 Septembrie – Ziua Naţională a Pompierilor. 

„Pro virtute militari”

Anul 1848 a fost anul redeşteptării naţionale, când, după lungi secole de suferinţă şi tăcere, a început să se audă glasul românilor și dorinţa lor de libertate. În dimineaţa zilei de 13 septembrie o parte din fruntaşii revoluţiei au fost arestaţi de către ostaşii lui Faud Paşa, care avea să-l numească locţiitor de domn (caimacan) pe Constantin Cantacuzino. O armată de 5000 de soldaţi, sub comanda lui Kerim Paşa, s-a îndreptat spre cazarma infanteriei din Dealul Spirii urmând să o ocupe pentru încartiruirea trupelor otomane. Aici se afla un efectiv de 750 de soldaţi cărora li s-au alăturat Compania de pompieri de la Agie. Deşi raportul de forţe era în defavoarea românilor lupta a durat până la terminarea muniţiei. Kerim Paşa a propus încetarea focului şi „libera ieşire din cazarmă”, promisiune pe care nu avea să şi-o respecte. Atunci au căzut 48 de soldaţi români şi 57 au fost răniţi iar din partea otomanilor a căzut un şef de batalion, câţiva ofiţeri şi au murit 158 de ostaşi. Timp de trei zile, drept răzbunare pentru pagubele produse, otomanii nu le-au îngăduit românilor să-şi strângă morţii de pe câmpul de luptă. În final, Capitala a fost ocupată de trupele otomane. După câtva timp, pe vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza avea să se promulge, la 24 mai 1860, „Legea pentru recompensarea pompierilor răniţi în acţiunea de la 13 Septembrie 1848, prin care se acorda „celor ce pot a-şi câştiga existenţa câte 15 lei lunar, iar celor ce nu pot a-şi câştiga existenţa câte un leu pe zi, precum şi îmbrăcăminte”. Tuturor militarilor care au luat parte la bătălie li s-a mai oferit câte o medalie de bronz cu panglică tricoloră având pe o faţă încrustate cuvintele „13 Septembrie Dealul Spirei” iar pe cealaltă faţă în relief, Vulturul şi Capul de Zimbru cu inscripţia „Pro virtute militari”.

„Pompierul român dăruieşte mai mult decât primeşte…”

În principal, pompierii trebuie să stingă incendii, să salveze oamenii aflaţi blocaţi în cine ştie unghere, puţuri sau canale, striviţi sub dărâmături, agăţaţi de copaci. Activitatea lor nu se opreşte însă aici. Sunt adesea solicitaţi la inundaţii şi la căutarea înecaţilor. În celebrele cazuri de tentative de sinucidere de pe macarale, din copaci, terase de blocuri sau balcoane, tot pompierii sunt chemaţi. Generalul de brigadă Aurel Udor, comandantul Brigăzii de Pompieri Dealul Spirii din Bucureşti crede că mediul în care îşi desfăşoară pompierul activitatea îşi pune amprenta asupra caracterului lui. „El este un om obişnuit. Dar dăruieşte mai mult decât primeşte. Totodată, el este altruist, curajos şi are spirit de echipă. Dacă n-ar fi echipa n-ar reuşi să stingă focul sau să ajute cetăţenii aflaţi la necaz. Când se dă alarma de incendiu, el se gândeşte că ar putea salva pe cineva din familia lui, o mamă, un tată, poate chiar pe copilul lui. De aceea face eforturi disperate şi se luptă cu focul şi cu timpul, ca să salveze vieţile oamenilor.” Zonele cele mai periculoase din punct de vedere al producerii şi propagării incendiilor sunt cele din centrul vechi al Bucureştiului şi din cartierele mărginaşe. Din cauză că nu se poate ajunge în anumite locuri la timp (străzi blocate sau prea înguste) dezastrul se poate extinde rapid tranformând totul în scrum.

În alertă, 24 de ore din 24…

Pe vremuri, incendiile erau anunţate de un pompier cu vederea bună, care stătea de pază în vârful Foişorului de Foc. El era atent la orice dâră de fum ivită între casele Bucureştiului şi imediat dădea alarma. În caz de pârjol, se orânduia la fiecare tulumbă câte o saca cu un cal. De îndată, căruţele pline cu butoaie de apă şi „volintiri”-pompieri săreau să ajute oamenii aflaţi la nevoie şi să stingă focul. Azi, pompierii se aruncă în foc, luptă cu vântul şi înălţimile, se scufundă în ape îngheţate şi în mlaştini ucigaşe. Îşi riscă viaţa pentru a o salva pe a altora. Grupul Special de Salvatori din cadrul Brigăzii de Pompieri „Dealul Spirii”, din Capitală, este unitatea de elită a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, aflată 24 de ore din 24 în stare de alertă. Tineri de tot și entuziaști, pompierii sunt specializaţi în alpinism, scufundări la mari adâncimi şi descarcerări auto. Sunt pregătiţi să răspundă cu promptitudine apelurilor disperate ale cetăţenilor aflaţi la ananghie. În mai puţin de un minut şi jumătate Salvatorii echipaţi se pun în mişcare. Sirena ţipă înfiorător, lumea de pe stradă se opreşte speriată-n loc: se întâmplă undeva o tragedie. Urmează o goană nebunească prin traficul aglomerat din Bucureşti. Orice secundă câştigată poate însemna o viaţă smulsă din ghearele morţii… (E.M. foto: ISU Bucuresti)

Text apărut în presă în anul 2002

Comments

comments

edituramateescu

Despre edituramateescu

a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu, reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise. Editura îşi propune să ofere cititorilor lucrări variate din toate domeniile vieţii cultural artistice, cu accent pe calitatea scriiturii şi respectarea limbii române.