Vinul, o băutură făcută pentru bucuria omului

VEȘTI BUNE! În ţările consumatoare de vin, mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare este de 3 ori mai mică decât în cele în care sunt preferate băuturile pe bază de distilate […]

VEȘTI BUNE! În ţările consumatoare de vin, mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare este de 3 ori mai mică decât în cele în care sunt preferate băuturile pe bază de distilate sau bere.

Femeile care beau puțin vin nu fac comoție cerebrală

Termenul de vinoterapie a apărut prima dată în 1999 în Franţa. Dr. ing. ec. Ion Puşcă, specialist oenolog explică: „După compoziţie, vinul conţine peste 1000 de substanţe chimice foarte necesare organismului uman: alcooli, compuşi fenolici, acizi organici, esteri, aldehide, proteine, aminoacizi, vitamine, substanţe minerale, etc. Vinul activează circulaţia sanguină la nivel capilar şi cranian având importante efecte terapeutice pentru organism. Un studiu arată că femeile tinere care consumă vin în cantităţi mici sunt mai puţin supuse riscului de a avea comoţii cerebrale, comparativ cu cele care preferă băuturi tari sau bere. Şi diabeticii pot bea vin, numai să fie sec şi puţin. Licoarea determină revenirea la starea normală a glicemiei.”

Vinul reduce riscul apariţiei maladiei Alzheimer

Alte binefaceri ale vinului sunt: reducerea insuficienţei renale, prevenirea riscului de apariţie a hipertensiunii arteriale, a ulcerului sau a infecţiilor tractului stomacal-duodenal. Vinul are un rol important în creşterea longevităţii, graţie polifenolilor. Reduce riscul apariţiei maladiei Alzheimer. În antichitate, un anumit tip de vin se folosea la prepararea parfumurilor. La vechii perşi, mustul din struguri era utilizat în locul cremei de faţă, pentru că frăgezea şi înfrumuseţa pielea. În Roma Antică bărbaţii se dădeau pe faţă, după bărbierit, cu vin aromat de Cales, din regiunea Falerne. Pentru îngrijirea părului se întrebuinţa tot vinul, dar cel roşu închis şi vechi. Femeile îşi decolorau pletele amestecând drojdie de vin cu reziduuri rezultate în urma tescuirii măslinelor. (Foto și Text: Răzvan Mateescu)

Comments

comments

Despre edituramateescu

a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu, reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise. Editura îşi propune să ofere cititorilor lucrări variate din toate domeniile vieţii cultural artistice, cu accent pe calitatea scriiturii şi respectarea limbii române.