Minunile Sfintei Parascheeva

În fiecare toamnă, pe 14 octombrie creştinii din întreaga lume o cinstesc pe Sfânta Parascheeva, ocrotitoarea femeilor credincioase şi a călugăriţelor, cea care a săvârşit, şi săvârşeşte și astăzi, nenumărate […]

În fiecare toamnă, pe 14 octombrie creştinii din întreaga lume o cinstesc pe Sfânta Parascheeva, ocrotitoarea femeilor credincioase şi a călugăriţelor, cea care a săvârşit, şi săvârşeşte și astăzi, nenumărate minuni prin Duhul Sfânt. Sărbătoarea de anul acesta este una specială, pentru care mai marii bisericii s-au pregătit foarte serios, din timp, având în vedere faptul că se împlinesc 370 de ani de când au fost aduse la Iași moaștele Cuvioasei. Mii de oameni au ajuns deja la Catedrala Mitropolitană, deși vremea nu este tocmai prielnică.

În timp ce aşteaptă smeriţi să le vină rândul pentru a săruta racla aflată în interiorul bisericii, ce poartă hramul Sf. Parascheeva, cei trecuţi de prima tinereţe şi bătrânii povestesc despre minunile săvârşite de aceasta. Se spune că, în anul 1951, chiar în ziua hramului, pe când Arhimandritul Cleopa era preot de gardă la moaştele sfintei de la Iaşi, au venit şi două băbuţe din Focşani să se închine şi să se roage pentru sănătate. S-au rugat de părintele Cleopa să le lase în faţă, pentru că nu pot sta la rând, fiind foarte bolnave.

– Preacucernice, avem o pernuţă cusută de mâinile noastre, cu modele frumoase. Am adus-o tocmai de acasă şi vrem să i-o aşezăm sub sfântul cap, drept mulţumire pentru ajutorul pe care ni l-a dat în viaţă., au spus ele, într-un glas.

– Dumnezeu să vă binecuvânteze! Mergeţi să vă închinaţi! le-a răspuns părintele Cleopa

În clipa aceea, a avut loc o mare minune. Preoţii şi întreg poporul de credincioşi din biserică au văzut cu ochii lor cum preacuvioasa a ridicat singură capul din raclă. După ce bătrânele i-au aranjat perna adusă şi s-au închinat cu evlavie, Sf. Parascheeva şi-a lăsat din nou capul pe pernă. Şi parcă se odihnea mult mai bine decât înainte când nu avea darul primit de la cele două focşănence.

O altă minune dumnezeiască, care a făcut vâlvă la vremea respectivă, e mereu amintită de credincioşi în timpul pelerinajului pe la sf. Raclă. Elena, o moldovencă tânără din Roman a visat-o într-o noapte pe Sf. Parascheeva, care era în biserică înconjurată de mai mulţi oameni. Toţi parcă aşteptau ca ea să se ridice din raclă. La un moment dat, cuvioasa a deschis ochii, a privit către femeie şi a grăit, spre uimirea tuturor:

-Ai rămas grea, Eleno! Să nu te duci să lepezi copilul, că apoi o să ai mari greutăţi şi o să mori! Dacă mă vei asculta, o să naşti o fetiţă frumoasă, deşteaptă şi milostivă. O să-ţi fie bine şi ţie, iar în viaţa n-ai să ai necazuri mari.

Elena s-a trezit din vis buimacă şi înfricoşată. Chiar era însărcinată, iar soţul ei o îndemnase să meargă la doctor, pentru chiuretaj. Visul îl avusese înainte să ajungă la clinică. A doua zi, însă, femeia s-a dus totuşi la doctor, nehotărâtă şi urmărită mereu de vorbele sf. Parascheeva. Pe hol, înainte să intre la chiuretaj, s-a răzgândit şi a luat-o la fugă, întorcându-se acasă. După 9 luni, a născut o fetiţă sănătoasă, exact aşa cum i-a prezis sfânta. N-a mai putut de fericire, Elena! Copila a crescut. E inteligentă, frumoasă, miloasă şi credincioasă. A devenit medic şi este aproape de cei aflaţi în suferinţă. Orice rugăciune ar face la Sf. Parascheeva, este ascultată şi apărată.

Tradiţii de Sfânta Vineri

În tradiţia românească, Sfânta Vineri de Toamnă sau Sfânta Muceniţă Parascheeva, este considerată şi ziua morţilor. Oamenii de la ţară aduc ofrande de colaci calzi şi poame, dându-le de pomană copiilor şi săracilor, „să fie de sufletul lor, pe lumea cealaltă”. Fiecare gospodar întinde mese, ca praznice închinate celor duşi la Domnul şi îşi cheamă rudele şi prietenii. Cu toţii mănâncă lipii din grâu nou, beau must şi vin proaspăt, care încă fierbe, se înfruptă din roadele toamnei, ce tocmai a sosit. În această zi de sărbătoare nu se munceşte la câmp şi „nu se chinuieşte bobul de grâu”, care are chipul lui Hristos. Adică, nu ai voie să macini, să zdrobeşti bobul sau să piepteni cânepa cu colţi de fier, s-o meliţezi. Nici tacâmuri ascuţite nu sunt îngăduite la masă, pâinea se va rupe cu mâna. Femeile nu trebuie să spele rufe, să fiarbă leşie, să facă focul în cuptor ori să coacă pita. Totodată, cine va mânca pepene roşu, poame negre şi porumbe de pădure e considerat un păcătos şi va avea de suferit în anul ce-a mai rămas. (E.M.)

Comments

comments

Despre edituramateescu

a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu, reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise. Editura îşi propune să ofere cititorilor lucrări variate din toate domeniile vieţii cultural artistice, cu accent pe calitatea scriiturii şi respectarea limbii române.