Minunile Sfântului Mina, patronul păgubiților

În fiecare an, în ajunul zilei de 11 noiembrie, când creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mina, mii de credincioşi poposesc cu smerenie la Biserica Sf. Mina din Bucureşti. Rugăciunile […]

În fiecare an, în ajunul zilei de 11 noiembrie, când creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mina, mii de credincioşi poposesc cu smerenie la Biserica Sf. Mina din Bucureşti. Rugăciunile celor care au pierdut procese, bani, case ori au fost înşelaţi de rude şi prieteni îşi găsesc alinare şi chiar rezolvare. Pe lângă nevoile curente din orizontul imediat al celor aflaţi la ananghie, unii dintre participanţii la pelerinaj spun că au venit să se roage Sfântului Mina, pentru că au fost înşelaţi de politicieni.

„Am venit să dau un acatist pentru soţia mea, bolnavă de cancer”

Sanda Neamțu are o pensie de 600 de lei şi e bolnavă de diabet zaharat. A venit să se roage pentru sănătatea ei şi a celor dragi, dar şi pentru ca vremurile mai bune să se întoarcă. Trage după ea o poporniţă de rafie din care scoate o bucată de pâine. Muşcă din ea, flămândă: „Înainte de criza asta mă descurcam. Acum, mi-au tăiat din pensie, s-a scumpit întreţinerea, vai de zilele mele, mai sunt şi bolnavă-coaptă. O să mă rog pentru guvernanţi, să le vină gândul ăl bun şi să ne lase în pace, să nu ne mai taie ceva.” Un domn cu pălărie verde şi ochii roşii e mult mai revoltat decât tanti Săndica şi pune degetul pe rană, chiar în poarta bisericii: „Din cauza politicienilor lucrurile merg prost în ţara asta. Eu am venit să dau un acatist pentru soţia mea care e bolnavă de cancer şi stă fără medicamente din cauza unor oameni incompetenţi. În paralel, să ştiţi că mă rog la sfântul Mina, să le vină de hac celor care şi-au bătut joc de poporul ăsta. Şi sper ca el să mă ierte şi să nu se supere pe mine.”

„Sf. Mina mi l-a adus înapoi pe Jerry”

Bucureştenii scriu acatiste pe care le plătesc din puţinii bani pe care-i au. Pe lângă sănătate, spor în casă şi în mariaj, românii credincioşi îl roagă pe Sfântul Mina să-i ajute la banca de unde au luat credit sau la serviciu, ca să nu fie disponiblizaţi. Constantin Mihăescu are 88 de ani şi e convins că ocrotitorul celor păgubiţi se va îndura de români: „Taică, vin şi mă rog mereu la Sf. Mina. Stau aproape, la doi pași. Mi-a ajutat de fiecare dată. Ultima oară cineva îmi furase căţelul, am un maidanez la care ţin ca la copilul meu, îl cheamă Jerry. Şi nu ştiu, ori a fugit şi s-a rătăcit ori mi l-a furat careva. Vă spun drept, cu mâna pe inimă, a opta zi mi l-a adus cineva, mi-a spus că l-a găsit. M-am bucurat enorm, e cel mai bun tovarăş al meu! Sf. Mina mi l-a adus înapoi pe Jerry!” Sfântul Mina este cunoscut ca ocrotitor al celor păgubiţi, dar şi al hoţilor, pe care încearcă să-i îndrepte pe calea cea bună. În tradiţia populară, ziua mai poartă şi numele de „Sărbătoarea Tâlharilor”. Pe vremuri, chiar şi pungaşii respectau această dată. Unii dintre ei, mai cu frică de cele sfinte, puneau sume mici de bani în buzunarele celor, de la care, în mod normal, furau tot restul anului. Sperau ca Sf. Mina să-i ierte. Acum, însă, tâlharii uită de tradiţie şi preferă să „ciordească” din genţile şi portofele oamenilor, chiar de ziua ocrotitorului lor.

Mina s-a refugiat în pustiu…

Mina a trăit în timpul împărăţiei lui Diocleţian şi a lui Maximian. Mucenicul, de o frumuseţe rară, era ostaş în ceata tribunului Firmilian, pe vremea când trupele acestuia se găseau în Cotianul Frigiei, stăpânit de dregătorul Arghirisc. Aceşti împăraţi păgâni porunciseră ca cei ce nu se vor închina zeilor să fie chinuiţi şi să primească pedeapsa cu moartea. Toţi creştinii erau obligaţi să se roage la idoli. Mina s-a opus şi şi-a lepădat haina ostăşească, refugiindu-se în pustiu, în munţi, preferând să trăiască în pădure, cu fiarele, decât în mijlocul unui popor care nu-l recunoaşte pe Dumnezeu. Ani de zile şi-a curăţat sufletul în post şi rugăciune. Razvan Mateescu

Comments

comments

Despre edituramateescu

a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu, reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise. Editura îşi propune să ofere cititorilor lucrări variate din toate domeniile vieţii cultural artistice, cu accent pe calitatea scriiturii şi respectarea limbii române.