Serenadă pentru o casă la curte…

A existat o perioadă în istoria recentă a noastră, în care românii, de la mic la mare, erau pur și simplu înnebuniți să se mute de la casă la curte, […]

A existat o perioadă în istoria recentă a noastră, în care românii, de la mic la mare, erau pur și simplu înnebuniți să se mute de la casă la curte, la bloc. Marile prefaceri din perioada comunistă, reflectate cu vârf și îndestat în presa vremii, au generat în urmă cu patru decenii un veritabil curent al dezrădăcinării, în care mii de oameni ajunseseră să-și renege, de bună voie, zidurile de cărămidă ridicate de ei și familiile lor, în favoarea „visului de aur” al traiului la bloc.

Filmul „Seranadă pentru etajul XIII”, avându-l în rolul principal pe genialul Toma Caragiu, cel care îi dă viață strungarului M. Firu, este pledoaria perfectă pentru fuga dintr-o gospodărie așezată „pe pământ”, în „cutiile de chibrituri” dotate cu apă curentă, vecini peste tot, și lift. Toată lumea, sau aproape toată lumea, voia să stea „la apartament”, în urletele buldozerelor ce mușcau cu sadism din pereții pitorești ai caselor, care evident, însemnau TRECUTUL, cimentate uneori cu lacrimi si suflet. Cartiere întregi, case istorice, împreună cu bisericile parohiale au fost rase de pe suprafața pământului, iar regimul de atunci nu s-a împiedicat de câțiva oponenți, descendenți ai unor familii străvechi, care au ales să-și ia zilele sau au murit de supărare, căci valul era prea mare și trebuia să cuprindă întreaga Românie.

Cei mai mulți dintre proprietarii imobilelor și terenurilor luate cu japca de către stat, cărora „li s-au repartizat” apartamente la bloc, își caută zadarnic și în clipa de față dreptatea prin instanțe. În Otopeni, de exemplu, pe terenurile oamenilor s-au clădit edificii, blocuri, sedii administrative, etc. Conform pieței imobiliare, metrul de pământ valorează și acum, pe timp de criză sute de euro. De ce nu primesc oamenii despăgubirile în urma acestor deposedări abuzive? La fel s-a întâmplat și în multe alte cartiere din București.

Astăzi, oamenii vor din nou să migreze. De data asta, se petrece un fenomen invers. Vor să plece de la bloc, la casă, „pe pământ”. Păi, și n-au dreptate? Statisticile experților imobiliari dovedesc acest lucru. Românii vor să nu se mai certe cu vecinii de scară pentru un loc de parcare, vor să aibă un pom fructifer, o viță de vie sau măcar un trandafir pentru dulceață. Visează să aibă o grădină numai a lor și un câine care să patruleze pe la poartă, o găină care să cârâie în spatele casei, câteva pisici și, bineînțeles, un GRĂTAR, la care să se strângă toți prietenii dragi, rudele, mamaia, tataia, finu`, fina, nășicu` și nășica, tanti Jeni de la Zurbaua, și s-o frigă, nene, de-o paranghelie cruntă, să-i meargă românului simplu la suflet!

E un ideal, un plan la care mulți visează în tăcere, strângând și economisind cu trudă ban după ban. Pentru că greu e să suporți flexul vecinului de deasupra, care își pune la 4 după-amiaza, sâmbăta, parchet laminat! (Al doilea pe anul în curs, că pe primul l-au stricat cele 6 mâțe personale cu ghearele și își agăța tanti Geta ștrampii la talpă.)

Ai da ani din viață ca să nu-i mai vezi infecțiile de covoarele atârnate până în dreptul balconului tău, întunecându-ți atmosfera, și nici pe unflata de nevastă-sa, care își piaptănă în fiecare dimineață părul vospit în negru albăstrui, direct peste supa ta scoasă la răcit, afară, pe măsuța din balcon!

Dar ce putem face dacă nu câștigăm la Loto marele premiu, dacă nu avem afaceri din care să scoatem un profit de sute mii de euro sau nu ne pică din senin vreo moștenire? Nu avem decât să ne mulțumim cu ce avem. Și să visăm…(Răzvan Mateescu)

Comments

comments

Despre edituramateescu

a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu, reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise. Editura îşi propune să ofere cititorilor lucrări variate din toate domeniile vieţii cultural artistice, cu accent pe calitatea scriiturii şi respectarea limbii române.