Ziua de Crăciun se schimbă din calendar?

Și anul acesta, mulți dintre românii cu posibilități s-au întrecut în a petrece Sfânta Sărbătoare a Nașterii Mântuitorului în cele mai felurite și stranii moduri: pe meleaguri exotice, făcând scufundări  […]

Și anul acesta, mulți dintre românii cu posibilități s-au întrecut în a petrece Sfânta Sărbătoare a Nașterii Mântuitorului în cele mai felurite și stranii moduri: pe meleaguri exotice, făcând scufundări  în ape albăstrii, zburând cu avionul cu o singură aripă sau țopăind frenetic în cluburi de fițe, cu „suuuuuuperdistracție”. Au fost și câțiva care au vibrat de bucuria întoarcerii la tradițiile strămoșești, momente în care s-au lăsat jupuiți de bani, mai atenți la porcăriile de pe mesele festive, decât la notele de plată exagerate. Dar ce mai contează?

În afară de aceștia, care s-au simțit corespunzător în noaptea de 25 decembrie și sunt bucuroși că n-au ajuns pe la spitale, mai există o categorie de populație, tot mai numeroasă, care reușește și anul acesta să-l fenteze pe Moș Crăciun, organizându-i venirea mai târziu. Copiii oamenilor necăjiți, învățați de mici să le vină rândul ultimii, la orice, nu vor pune prea mult la inimă, pentru că, mai bine mai târziu decât niciodată.

Pentru acești copii Crăciunul vine mai târziu...

Pentru acești copii Crăciunul vine mai târziu...

Translatarea datei (când vine, sau ar trebui să vină Moșul!) din calendarul sărbătorilor de iarnă este similară celei în care ospătarii petrec Revelionul pe la începutul lui ianuarie, pentru că atunci, când ar trebui să fie lângă brad cu ai lor, ei sunt de serviciu… În afara celor 4 Crăciunuri sărbătorite de creștini la date calendaristice diferite se profilează un al cincilea Crăciun, cauzat de criza financiară și sărăcia populației. Nu e exclus ca, în viitor, majoritatea românilor să cinstească Nașterea Domnului după 25 decembrie, în timp ce doar un grup restrâns să-și mai poată permite să respecte tradiția biblică.

Avantajele sunt multiple pentru cei care abia acum se apucă să-și împodobească bradul. În primul rând, îl găsesc prin piețe, gratuit, aruncat de comercianții, care până în ajun pretindeau o sută, două de lei pe bucată. Unii dintre aceștia nu se îndură de marfă nici după Crăciun și cer măcar 10 lei pe un brad sau vând crengile florăriilor pentru coroane de mort. Apropo! Nici la acest capitol nu ar trebui să stăm prost, după câți români au ajuns în comă pe paturile spitalelor! Unii, cu țestele crăpate în urma bătăilor crâncene din sfânta noapte a Nașterii Domnului, alții din cauza accidentelor de mașină cu șoferi beți, abia ieșiți din crâșmă, uzi la bot de atâta vin, și, cei mai mulți, din pricina îmbuibării fără măsură cu caltaboși, sarmale și tobă. C-așa-i românul de Crăciun: se distrează „la maxim”! (Răzvan Mateescu)

Comments

comments

Despre Razvan Mateescu

este autorul a peste 1000 de reportaje publicate pe parcursul a două decenii în presa scrisă, în cele mai importante cotidiene centrale. A colaborat la mai multe publicații bucureștene cu articole pe teme de credință, societate, turism, oameni deosebiți. În anul 2006 jurnalistul a primit, împreună cu soţia lui, Dana Fodor, premiul pentru Faptul Divers Pozitiv.