Pasiunea pentru fizică, dar și pentru muzică, l-a făcut pe un inginer român să inventeze sau, mai bine zis, să reinventeze niște instrumente muzicale capabile să extragă sunete melodioase din eter, prin intermediul câmpului electromagnetic. Acestea sunt mai puțin obișnuite pe meleagurile noastre. După o muncă asiduuă și studii de peste 10 ani, Benedict Popescu și-a pus la punct propriul theramin, un instrument straniu, ce cântă fără să fie atins, în momentul în care interpretul își unduiește într-un anume fel mâinile în „raza lui de acțiune”. Ultimul instrument realizat de inginerul Popescu este martenotonul, un fel de pian venit parcă din altă lume…
Theraminul, folosit de Led Zeppelin și Portishead
Prima senzație, pe care o ai atunci când asculți sunetele scoase de martenoton, este de intrare într-o dimensiune nouă, necunoscută. Instrumentul funcționează pe baza oscilatoarelor de bătăi. Acesta are o regletă capabilă să convertească poziția mâinii într-o tensiune continuă, a cărei valoare se schimbă în funcție de mișcarea brațului. Regleta dispune de mai multe orificii și bumbișori, ce corespund notelor și sunetelor alterate. Instrumentistul simte aceste denivelări cu ajutorul degetelor, fără să se uite efectiv la instrument, claviatura având un rol mai mult orientativ. Dacă ține degetul nemișcat, sunetul va fi fără vibrato, iar dacă îl plimbă, se obține acest efect. Față de theramin, care este mai sensibil, martenotonul are avantajul că nu este tulburat de mișcările din jur, deci poate fi mai ușor controlat.
Theraminul este singurul instrument muzical la care interpretul cântă…fără să îl atingă. Ai impresia că mângâie nişte fire de păianjen sau strune invizibile. Funcţionează pe principiul oscilatoarelor cu frecvenţă de bătăi. Aparatul de emis sunete a fost inventat în 1919 de rusul Lev Termen, în timp ce era student la Petrograd. Este alimentat electric, iar sunetul se obţine din diferenţa de frecvenţă de la două oscilatoare, unul cu frecvenţă fixată şi celălalt cu frecvenţă variabilă. Instrumentul are două antene, în raza cărora se plimbă mâinile interpretului, obţinându-se astfel înălţimea sunetului şi volumul. Compozitorul ceh Bohuslav Martinu a scris în 1944 „Fantezia pentru theramin, oboi, pian şi instrumente cu coarde”. Graţie sunetului său „cosmic”, theraminul a fost folosit în anii ’50 şi ’60 ai secolului 20 pentru a crea efecte de sunet în filmele S.F. „Theraminul a fost utilizat prima oară în concert de formaţiile Led Zeppelin apoi de Portishead. Sunetul este asemănător celui emis de fierăstrău. „E complicat să cânți la theramin. Dar atunci când reuşeşti să interpretezi melodii adevărate, te simţi extraordinar, e nemaipomenit, senzaţia e de plutire şi de zbor printre sunete. Spaţiul dispare, corpul devine lumină. Parcă atingi lumina şi ea cântă. Pentru a deveni un bun theraminist sunt necesare: o ureche muzicală foarte bună şi un control precis al mişcării mâinilor”, explică Benedict Popescu.
Cine este Benedict Popescu?
Fiu de preot, născut în 1950 în comuna Vultureşti, jud. Argeş, Benedict a manifestat încă din copilărie o mare atracţie pentru lumea sunetelor. A urmat în Bucureşti, facultatea de Fizică-Electronică, iar în paralel a devenit cantautor de muzică folk, cam în aceeaşi perioadă cu regretatul Vali Sterian. Din cauza originii „nesănătoase”, fiind neam de chiabur, nu a fost promovat în timpul comuniştilor. Nu s-a descurajat însă nicio clipă, continuând ca un adevărat autodidact să deprindă tainele instrumentelor muzicale, de la chitară şi vioară, până la ocarină şi fluier. În 1982 începe să cânte și la fierăstrău.
Azi, inginerul folosește nu mai puțin de 10 instrumente, însă cele trei: fierăstrăul, theraminul și martenotonul sunt absolut fabuloase. Iar când tehnica maestrului întâlnește muzica folk sau folclorică românească, rezultatul este uimitor. „Fierăstrăul muzical a apărut acum 300 de ani pe cele 5 continente simultan, ne spune Benedict. La începutul secolului 20 era la mare căutare printre artiştii de vodeviluri, iar în 1920 se bucura de o popularitate imensă dincolo de ocean, astfel că fabrica Mussehl&Westphall din Wisconsin a vândut 30.000 de astfel de instrumente într-un singur an. Totul ţine de elasticitatea lamei. Sunetul se obţine cu un arcuş, în locul în care pânza îşi schimbă curbura.”
Una dintre cele mai cunoscute piese interpretate la fierăstrău este cea de la sfârşitul filmului „Zbor deasupra unui cuib de cuci” interpretată de Robert Armstrong.
După absolvirea facultăţii în 1974, Benedict Popescu a lucrat un timp ca asistent universitar, iar apoi ca cercetător la un institut din Băneasa. În 1999 a obţinut o bursă NATO în Anglia, unde avea să ia contact pentru prima dată cu un instrument muzical ciudat: theremin sau theramin. (Răzvan Mateescu)
