Avionul, frate cu românul

Există români pe care condusul unui automobil, fie el cât de dichisit nu-i mai satisface. Sătui să-şi mai rupă maşinile pe drumurile veşnic ruinate ale patriei sau să-şi strice zilele […]

Există români pe care condusul unui automobil, fie el cât de dichisit nu-i mai satisface. Sătui să-şi mai rupă maşinile pe drumurile veşnic ruinate ale patriei sau să-şi strice zilele de concediu aşteptând sechestraţi în aglomeraţia de pe şosele în week-end, concetățenii noștri, cu ceva parale în buzunar, au găsit soluţia: avionul. Nu, nu este vorba de un banal transport cu Tarom-ul de la Bucureşti la Satu-Mare, ci de pilotarea efectivă a unui astfel de aparat, proprietate personală.

Zborul te face mai tolerant

Dacă pe vremea regimului comunist nici păsările cerului n-aveau voie să fâlfâie din aripi spre cer fără aprobare de la MAN, MI sau alte organe competente, situaţia s-a schimbat în ultimii ani. Şi, iată că un vis de milenii al omenirii devine o realitate cotidiană. Costul unui avion ultrauşor începe din jurul sumei de 15.000 de euro şi ajunge la 60-80.000. Pentru înmatriculare sunt necesare actele de provenienţă, dovada stării tehnice bune. El trebuie să corespundă normelor în vigoare valabile zonei în care va zbura. Chiar dacă la ora aceasta sunt puţini români care vor să lase „covrigul” pentru manşa avionului, birocraţia încearcă să le foarfece aripile şi acestor temerari. În ceea ce-l priveşte pe aviatorul amator, el trebuie să corespundă din punct de vedere al sănătăţii, în special mintale, să efectueze minimum 35 de ore de practică sub îndrumarea unui instructor specializat, să fie un bun cunoscător al fenomenelor meteorologice, să aibă noţiuni tehnice referitoare la zbor şi la aparat, dar şi de prim ajutor. O oră de şcoală, cu avionul propriu, costă 10- 15 euro, iar pe avionul şcolii poate depăși 100 de euro. Examenul pentru obţinerea licenţei de zbor constă în susţinerea unei probe practice, executarea unei decolări, un zbor de croazieră şi aterizarea. Apoi, urmează examenul teoretic. „Trebuie să ştii de toate: navigaţie, meteorologie orientare, legislaţie aeriană, noţiuni de primul ajutor. Dar nu sunt nişte chestii grele, oricine îşi poate însuşi aceste cunoştinţe. Şi vă spun eu că merită! Este excitant. În acelaşi timp, această pasiune îţi modelează caracterul, ajungi să fii mai tolerant cu cei din jur, să-i accepţi pe toţi, aşa cum sunt. Nimic nu te mai soate din sărite…”, este de părere Marian Muha, proprietarul unui aparat de zbor.

Alături de păsările cerului

Orice persoană cu bani poate să-şi cumpere un avion, fie el uşor sau ultraușor. Avionul lui Marian Muha are două locuri şi este dotat şi cu o paraşută, utilă în caz de pericol. Aparatul, care are 220 de kilograme, a fost înscris în circulaţie ca orice maşină. Are şi un număr de înmatriculare. Întreţinerea nu este cu mult mai costisitoare decât cea a unei mașini de clasă superioară. Puterea motorului în doi timpi al unui avion Ikarus ultrauşor este de 54CP. El consumă 15 litri de benzină obişnuită, fără plumb, la suta de kilometri şi poate atinge o viteză de 120km/h. Zgomotul produs este asemănător oricărui avion. „Eu pot decola la orice oră, însă înainte de asta am nevoie de acceptul autorităţilor competente, explică Marian Muha. Nu am voie să mă urc în avion până nu deschid zborul! Pentru asta contactez telefonic Aeroclubul Bucureşti. Ei îmi dau aprobarea.” Pilotul furnizează date referitoare la tipul de aparat, nr. de înmatriculare, ruta aleasă şi înălţimea la care vrea să se deplaseze. În funcţie de acest parametru există mai multe autorităţi competente la care se face deschiderea zborului. Decolarea se face în 50 de metri şi, pentru acest tip de aparat, pilotul poate utiliza propria curte, atît pentru desprinderea de pămînt, cât şi pentru aterizare. Deocamdată, Marian Muha execută zboruri în apropiere de Bucureşti, la Clinceni, se duce la Ploieşti şi se întoarce. Un hobby ce presupune sânge rece. Bucureşteanul va folosi în curînd aparatul la deplasările prin ţară, în scopuri de afaceri, publicitare, etc. Ceilalţi „participanţi la trafic” sunt avioanele de pasageri, de mărfuri şi păsările cerului. Aparatul poate atinge o altitudinte între 600 şi 1000 de metri. Pentru a efectua un zbor deasupra Bucureştilor este nevoie de aprobarea primăriei. De obicei, deasupra marilor oraşe nu se zboară cu aceste avioane. În apropierea unui aeroport, pilotul trebuie să ia legătura prin radio cu turnul de control, spune cine este, oferă toate datele de identificare, iar dacă se află într-o zonă unde intersectează culoare de zbor ale aviaţiei utilitare sau ale armatei, va afla în timp util dacă este posibilă traversarea sau trebuie să mai aştepte. În cel de-al doilea caz, el va efectua un ocol prin zonă, apoi, coordonat de controlorul de trafic, va face traversarea.

„Apără, Doamne, pasagerii acestui avion!”

Cei care iubesc avioanele ultraușoare sunt la fel ca împătimiții autoturismelor care le schimbă din când în când pentru a-și lua unele mai performante sau pentru că s-au plictisit de cele vechi. „Vând un avion ultraușor Ikarus la preț… sau schimb cu un Virus SW de la Pipistrel, plus diferență….”, cam așa sună unele anunțuri de mică publicitate pe Internet. Persoanele care au mult de umblat prin țară, oamenii de afaceri, directorii de companii mari sau multinaționale pot face o investiție de 70-100.000 de euro pentru achiziționarea unui avion de la Pipistrel care are „de toate”, e full-option, dispune de piele avionică ultra modernă și autopilot. Marian Muha a schimbat, la rândul lui, mai multe avionașe. Pe toate le-a iubit și toate i-au fost devotate. „Mi-a părut rău că le-am vândut! Am ținut la fiecare din ele. Când am vîndut Ikarusul, pe care am învățat să zbor, am fost trist toată ziua. Ţineam la el ca la un frate, dacă mă înţelegeţi. Dar el e mai mult pentru şcoală, pentru cei care doresc să înveţe zborul. Eu aveam nevoie de unul mai puternic.” Și avioanele trebuiesc binecuvântate înainte de zbor de către un preot, ca să fie ferite de evenimente negative, atât ele cât și piloții lor. Așa e creștinește! Preoții folosesc rugăciunea de binecuvântare a corabiei și o adaptează. Citesc din Molitfelnic și în loc de „corabie” spun „avion”, „elicopter”, etc. Dana Fodor și Răzvan Mateescu

Comments

comments

Despre Razvan Mateescu

este autorul a peste 1000 de reportaje publicate pe parcursul a două decenii în presa scrisă, în cele mai importante cotidiene centrale. A colaborat la mai multe publicații bucureștene cu articole pe teme de credință, societate, turism, oameni deosebiți. În anul 2006 jurnalistul a primit, împreună cu soţia lui, Dana Fodor, premiul pentru Faptul Divers Pozitiv.