Azi se căsătoresc păsările!

Dragobetele, sărbătorit în tradiția populară românească pe data de 24 februarie, era, pentru Daci, zeul care oficia la începutul primăverii nunta dintre animale. Se spune că la această dată, fetele […]

Dragobetele, sărbătorit în tradiția populară românească pe data de 24 februarie, era, pentru Daci, zeul care oficia la începutul primăverii nunta dintre animale. Se spune că la această dată, fetele și băieții trebuie musai să se întâlnească, pentru ca iubirea lor să dureze tot restul anului.

„Dragobetele sărută fetele!”

Chiar și păsările se „logodesc” în această zi a buneidispoziții care se mai numește și Cap de Primăvară. Ea precede Mărțișorul și reprezintă adevărata revenire a naturii la viață. În vremea comuniștilor, sărbătoarea a fost cu totul ignorată, însă nici după 1989 nu s-a bucurat de prea multă popularitate. Unii cred că din cauza vecinătății ei cu Sfântul Valentin, sărbătorit pe 14 februarie, un alt protector al îndrăgostiților importat de români, ca și alte obiceiuri și apucături venite din Occident, considerate prin definiție, „mai bune”. Cu ani în urmă, în satele românești dimineața se auzea strigătura: „Dragobetele sărută fetele!” Acesta era mottoul întregii zile, care îi călăuzea pe tinerii de la țară prin păduri și poieni, pentru a culege ghiocei sau alte plante ce-și scoteau capul din zăpadă. Dacă vremea nu permitea, sărbătoarea tot se ținea. Fetele și flăcăii se adunau acasă și spuneau povești sau dansau (jucau). În Sudul țării exista un frumos obicei numit „zburătorit”, pe parcursul căruia fetele tinere o luau la fugă prin sat. Ele erau urmărite de o ceată de băieți și fiecare flăcău trebuia să prindă fata care îi plăcea. De pe margine, obștea urmărea cu interes acest joc, care putea indica ce nunți se vor preconiza pe parcursul anului.

Azi însămânțăm busuiocul

În buna tradiție românească, după-amiezele erau marcate de cântece, dansuri și voie bună. Cei care nu se întâlneau cu o persoană de sex opus în această zi puteau fi siguri că nu se vor căsători în acel an. Se mai zice că, în această zi, nu trebuie să muncești, însă e bine, totuși, să faci curățenie prin casă. Pentru că și zburătoarele „se căsătoresc” de Dragobete, luați-vă gândul de la a tăia vreo pasăre de curte în perioada asta. În sfârșit, o altă tradiție este aceea că femeile de la țară, și nu numai, însămânțează azi busuiocul în ghivece. Cel pus la încolțit pe 24 februarie va avea proprietăți magice și terapeutice. El trebuie să fie scos și replantat în curte, de Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie. Sărbătoarea Dragobetelui este marcată și anul acesta printr-o sumedenii de manifestări artistice în toată țara.  (Artizanescu)

Comments

comments

Despre Razvan Mateescu

este autorul a peste 1000 de reportaje publicate pe parcursul a două decenii în presa scrisă, în cele mai importante cotidiene centrale. A colaborat la mai multe publicații bucureștene cu articole pe teme de credință, societate, turism, oameni deosebiți. În anul 2006 jurnalistul a primit, împreună cu soţia lui, Dana Fodor, premiul pentru Faptul Divers Pozitiv.