Tezaur vândut pe rachiu

Cei ce vizitează Muzeul Judeţean de Istorie din Târgovişte pot admira printre exponate şi un număr de 24 monede din aur, emise între anii 239-244, la Roma, în vremea împăratului […]

Cei ce vizitează Muzeul Judeţean de Istorie din Târgovişte pot admira printre exponate şi un număr de 24 monede din aur, emise între anii 239-244, la Roma, în vremea împăratului Gordianus al III-lea. Piesele numite „aurei” au o greutate totală de 100, 44 grame şi fac parte din primul tezaur de monede romane din aur, făcute în secolul al III- lea. Comoara este considerată o raritate pe plan mondial. Valoarea inestimabilă a monedelor este dată şi de faptul că se găsesc într-o stare de conservare perfectă, nefiind puse niciodată în circulaţie. Cu o singură excepţie: în 1985, când cineva a cumpărat nişte rachiu în schimbul lor…

Răzbunarea lui ginerică

La sfârşitul acelui an, pe 10 octombrie, Niţă Traian de 35 de ani, din comuna Morteni, Judeţul Dâmboviţa, a dat buzna în Biroul Judiciar al Miliţiei oraşului Găeşti, ca să-şi denunţe socrul, pe motiv că acesta ar deţine la domiciliul său, într-un loc de taină, câteva monede preţioase din aur. Reclamaţia cântărea ceva mai mult în ochii omului legii, întrucât acesta îl cunoştea pe cel ce venise să depună plângerea. Învinuitul Dumitru Paţac, de 63 de ani, fusese cârciumar și multă lume îl ura. În toamna respectivă, el se ocupa cu vânzarea ţuicii, pe care o fabrica clandestin cu ajutorul unei instalaţii improvizate. Monedele, pe care, într-adevăr le avea ascunse, îi fuseseră date de către Ion Rotaru, un consătean, în schimbul unei cantităţi de băutură. Fostul cârciumar aprecia fiecare dintre monedele romane la preţul de 100 de lei. Aşa că, ajunsese să-şi vândă rachiul pe monede romane, gândindu-se cu mândrie că băutura lui e bună şi scumpă ca aurul. Ginerică pârâcios, Niţă Traian, sesizase lucrătorii miliţiei, pentru că voia să se răzbune pe socrul lui, moş zgârcit şi cârcotaş, care refuzase să-i dea zestre fiicei sale după măritiş.

Arheolog de ocazie

Rotaru Ion, cel ce găsise monedele, era căsătorit și avea doi copii. Om cu drag de băutură şi petreceri, nu-i ardea să stea acasă, lângă ai lui. Pe lângă nevastă, mai avea şi o amantă, o femeie din Curtea de Argeş, din cauza căreia scandalurile în familie se ţineau lanţ. Toată lumea îl cunoştea cât e de „cuminte”. În timpul acesta, lucra ca muncitor pe un şantier la Rucăr, aparţinînd de TCH Argeş. Investigând cazul, miliţienii au aflat că în anul 1979, în timpul unor săpături, Rotaru Ion ar fi găsit o casetă cu mai multe monede de aur, pe care n-a ezitat să şi le însuşească. Bucuros, şi gândindu-se la câte vagoane de ţuică o să bea de atunci încolo, el a vârât banii de aur în buzunare, în totală contradicţie cu legea, care prevedea, ca şi astăzi, un regim special al obiectelor din Patrimoniul Naţional. Luat la întrebări de miliţieni, el a negat descoperirea, însă a fost convins rapid să dea explicaţii. În cele din urmă a recunoscut că în casetă se găseau 24 de monede din aur, pe care le-a vândut, rând pe rând, lui Paţac Dumitru, în schimbul băuturii.

Comoara din borcanul cu mărar

Pe nepregătite, miliţienii au ajuns şi la locuinţa lui Paţac, care se afla în plin proces de fabricare a ţuicii. În toată casa mirosea puternic a prună şi a alcool tare. Omul avea un cazan în care stocase 230 de litri de rachiu. Când au căutat în cămară, miliţienii au găsit într-o borcan cu mărăr patru monede antice din aur. Luat la bani mărunţi, „ţuicarul” a fost nevoit să predea şi restul monedelor, după cum descrie comisarul Traian Tandin în cartea sa „Jafuri celebre”. Paţac s-a dus rapid în grădină, la viţa de vie, s-a îndreptat către un butuc, a numărat şapte palme la stânga, după care a săpat cu degetele, dând la iveală un tub de medicamente, unde fuseseră ascunse alte 20 de monde inscripţionate în limba latină. Expertizarea lor a fost făcută de Ernest Târnoveanu Oberlander, renumitul muzeograf numismat de la Muzeul de Istorie a României. Rotaru şi Paţac au fost condamnaţi de Judecătoria din Găeşti, însă cu suspendarea executării, din cauză că erau „bătrâni şi bolnavi”.

Dana Fodor și Răzvan Mateescu

Comments

comments

Despre Razvan Mateescu

este autorul a peste 1000 de reportaje publicate pe parcursul a două decenii în presa scrisă, în cele mai importante cotidiene centrale. A colaborat la mai multe publicații bucureștene cu articole pe teme de credință, societate, turism, oameni deosebiți. În anul 2006 jurnalistul a primit, împreună cu soţia lui, Dana Fodor, premiul pentru Faptul Divers Pozitiv.