Un orb, fără studii muzicale, interpretează Concertul nr. 1 pentru pian, de Ceaikovski

Un sindrom extrem de rar întâlnit în psihiatrie este cel denumit în trecut „idiotul savant”, care acum s-a transformat în „sindromul savantului”. Termenul de „idiot savant” a fost consacrat de […]

Un sindrom extrem de rar întâlnit în psihiatrie este cel denumit în trecut „idiotul savant”, care acum s-a transformat în „sindromul savantului”. Termenul de „idiot savant” a fost consacrat de doctorul englez Langdon Down, în 1887. El este definit ca fenomenul prin care persoane cu boli mentale severe sau cu handicap intelectual major prezintă spectaculoase „insule de talent”, în contrast cu handicapul pe care îl au. Talentul acesta se poate manifesta în oricare domeniu al artei și chiar în tehnică sau științele exacte.

Oameni care memorează poeme lungi și le recita de la… coadă la început

Tomografiile computerizate au pus în evidență faptul că, uneori, la pacienții respectivi apar leziuni ale emisferei cerebrale stângi, care determină dezvoltarea emisferei drepte ce preia o parte din funcțiile celeilalte emisfere, prin compensație. Unii dintre bolnavi au talente deosebite, aparent inexplicabile, însă datorate conexiunilor incomparabil mai mari, pe care aceste creiere le fac, față de cele normale. Una dintre teorii, explică sindromul din punct de vedere ereditar, prin apariția unei gene care determină, pe de-o parte, un handicap intelectual sever, iar pe de altă parte, dezvoltă capacități uluitoare. Talentele acestor oameni se manifestă preponderent în două domenii: matematică și muzică. Unii pot da ora exactă fără să aibă ceas, apreciază cu exactitate diferite dimensiuni doar prin măsurare vizuală sau pot memora la prima vedere pagini întregi. Printre exemplele celebre se numără cel al lui Thomas Fuller, care, deși putea doar să numere, avea capacitatea de a face mental calcule extreme de complicate, și chiar un calendar pe o perioadă de 40.000 de ani. El știa în ce zi a săptămânii pica o anumită dată calendaristică. Putea calcula, pe parcursul timpului, și anii bisecți. Timp de 3 decenii savantul englez L. Down a studiat într-un azil psihiatric un număr de 10 pacienți, iar rezultatele au fost uluitoare. Existau oameni care puteau memora poeme foarte lungi, pe care le puteau recita de la… coadă la început. Tot la azil, Down descoperise un veritabil geniu tehnic care proiectase și construise o corabie din bucăți făcute chiar de el. Un caz interesant este al uni pictor autist, pe nume Richard Wawro, ale cărui lucrări figurează la ora actuală la loc de cinste în multe colecții particulare. De departe, însă, cel mai teribil caz este al lui Leslie Lemke…

Povestea lui Leslie Lemke

Leslie Lemke s-a născut prematur, pe 31 ianuarie 1952. La vârsta de 10 ani nu putea să vorbească, limitându-se la a repeta papagalicește câteva cuvinte. Era orb, nu văzuse niciodată lumina soarelui. La naștere, medicii au fost nevoiți să-i scoată ochii, în urma unei operații complicate. Dacă ar fi trăit la noi, în România, probabil ar fi zăcut aruncat prin azilurile de copii abandonați, fără speranță, fără iubire…și a ar fi murit cu siguranță. Dar Leslie fusese adoptat de o asistentă medicală, May, care l-a iubit ca pe propriul ei copil: „Mama lui adevărată l-a părăsit, n-a vrut să mai știe de el. Era slab, fără ochi, mic-mic, abia puteai să-l ții în brațe de teamă să nu se rupă. Fusese născut la 6 luni. Era paralizat. Medicii mi-au spus că nu va supraviețui. Dar eu nu i-am crezut.”, își amintește May. Când Leslie a împlinit 10 ani, părinții lui adoptivi i-au cumpărat o pianină, dar nu sperau că vreodată băiatul lor o va atinge… Dar într-o seară, s-a întâmplat ceva miraculos! La televizor tocmai fusese un film, care avea ca fond muzical Concertul nr.1 pentru pian, de P.I. Ceaikovski. După sfârșitul filmului, băiatul a reușit să cânte la pian concertul și să reproducă integral introducerea făcută de prezentatoarea tv. Leslie a fost considerat o minune, nimeni nu și-a explicat fenomenul. Cum putea, oare, un copil, care nu a văzut niciodată, care nu vorbea mai deloc, care a fost paralizat ani de zile, să interpreteze cu atâta precizie concertul nr. 1 de Ceaikovski? Era uluitor! Primul său concert public l-a susținut la 24 de ani, fiind aplaudat îndelung de cei prezenți. De atunci, a uimit o lume întreagă cu talentul și voința lui de a trăi.

Boala care „vede” sunetele

Daniel Tammet s-a născut tot pe 31 ianuarie, dar în 1979. Este un scriitor englez, care a publicat în anul 2006 cartea „Born on a Blue day” (Născut într-o zi albastră). În 2008 fusese declarată de American Library Association cea mai bună carte pentru adulți. Englezul a calculat și a spus, timp de 5 ore și 9 minute, 22.514 de cifre ale numărului PI. Cunoaște 10 limbi străine, printre care și româna. Tammet suferă de sinestezie, o combinație a simțurilor care, pe unii îi face să vadă sunetele sau să simtă…gustul formelor geometrice. El poate, astfel, să perceapă și numerele pozitive. La vârsta de 4 ani, Daniel suferea de atacuri de epilepsie, iar la 25 a fost diagnosticat cu Sindromul Asperger, care este o formă de autism. Conform statisticilor, 10% dintre persoanele cu autism au capacități intelectuale ieșite din comun. (Răzvan MATEESCU)

Comments

comments

Despre Razvan Mateescu

este autorul a peste 1000 de reportaje publicate pe parcursul a două decenii în presa scrisă, în cele mai importante cotidiene centrale. A colaborat la mai multe publicații bucureștene cu articole pe teme de credință, societate, turism, oameni deosebiți. În anul 2006 jurnalistul a primit, împreună cu soţia lui, Dana Fodor, premiul pentru Faptul Divers Pozitiv.