Animalele anunță cutremurul de pământ

La seismul devastator din 4 martie ’77,  România a pierdut 1578 de oameni, majoritatea din Bucureşti, au fost 11.300 de răniţi, 32.900 de clădiri prăbuşite și 35.000 de persoane rămase […]

La seismul devastator din 4 martie ’77,  România a pierdut 1578 de oameni, majoritatea din Bucureşti, au fost 11.300 de răniţi, 32.900 de clădiri prăbuşite și 35.000 de persoane rămase fără adăpost. Printre cei uciși de cutremur s-au numărat și câteva personaje marcante ale culturii românești: actorul Toma Caragiu, poetul Anatol E. Baconski, scriitorul Mihai Gafița, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea. Sunt doar câțiva dintre artiștii români care au și-au pierdut viața atunci.

Nu-l poate opri nimeni!

Conştient sau nu, coşmarul unui cutremur devastator există în mintea fiecăruia dinte noi. Refuzăm însă să credem că se va întâmpla. Nimeni nu ştie cu exactitate când se va întâmpla. Nimic nu-l poate opri. Amintirea imaginilor terifiante provocate de cutremurul din ’77 este încă vie în mintea multor români: groaza din priviri, urletul pământului, întunericul, disperarea, trupurile sfârtecate, fiinţe dragi pierdute pentru totdeauna sub dărâmături, agoniseala de o viaţă transformată într-un morman de moloz. Apropierea sfârșitului intervalului de timp, de 4 decenii, la care se crede că se poate produce un nou cutremur similar celui din 1977, îi face pe tot mai mulți cercetători din domeniu să încerce, prin metode științifice, să prevadă momentul când acesta va avea loc, astfel încât, să se poată lua măsuri eficiente de salvare a populației, iar efectele să fie cât mai reduse. Un răspuns în acest sens ar putea veni de la prietenii noștri, necuvântători.

Șobolanii ies primii din ascunzători

Se știe că în 1977, cu puțin timp înainte de producerea seismului, din subsolurile blocurilor situate în centrul Capitalei ieșiseră mii de șobolani, care fugeau îngroziți printre picioarele trecătorilor. Mulți s-au speriat și credeau că vine sfârșitul lumii. Animalele presimt cel mai bine evenimentele seismice ce vor urma şi ar trebui ţinut seama de comportamentul lor. Cei mai probabili factori la care reacţionează unele vieţuitoare înaintea cutremurelor puternice sunt: variaţiile temperaturii solului, infrasunetele şi variaţiile câmpului electromagnetic. Până în prezent se cunosc peste 300 de cazuri în care unele vieţuitoare au prevestit cutremure produse în diferite părţi ale lumii. Există circa 70 de specii de animale care acţionează ca „precursori seismici”. Din categoria nevertebratelor enumerăm: râmele, lipitorile, moluştele, greierii, libelulele, albinele, furnicile, creveţii şi crabii. Dintre vertebrate simt cutremurul: broaştele, şerpii, şopârlele, raţele, gâştele, berzele, vrăbiile, porumbeii, rândunelele, păsările din colivii, ulii, fazanii, caii, măgarii, vacile, oile, porcii, câinii, pisicile şi şobolanii.

Înainte de cutremurul din 77, porumbeii din București zburau haotic

Cu câteva ore înainte de un cutremur puternic, care a avut loc în Italia în 1805, vacile au început să mugească puternic, oile şi caprele să behăie, câinii să urle, pisicile să scuipe și să fie extrem de agitate. Animalele încercau să se ascundă. Iepurii şi cârtiţele şi-au părăsit vizuinele, peştii s-au ridicat la suprafaţa apei, putând fi prinşi foarte uşor, furnicile şi-au părăsit muşuroaiele şi s-au strâns la suprafaţa pământului. Tot înainte de cutremurele devastatoare, şobolanii fug din case, iar albinele îşi părăsesc stupii. Cu 12 ore înainte de catastrofalul cutremur din 4 martie 1977, la suprafaţa pământului au apărut foarte multe râme, cu toate că, în acea perioadă, n-au fost ploi. Pe câmpuri au fost găsiţi mulţi şerpi îngheţaţi. Popândăii erau foarte agitaţi, vacile, şi în special viţeii, fugeau de colo-colo, panicați. Cu vreo trei ore înainte de seism, şobolanii s-au strâns în grupuri, neglijând complet prezenţa oamenilor. Cu o oră sau două înainte de nenorocire, porumbeii erau speriaţi şi zburau haotic, mulți dintre ei ciocnindu-se în aer. Cine a trăit acele momente de groză, își poate aminti. Seismul din 4 martie ’77 a avut consecinţe dramatice: 1500 de victime omeneşti, majoritatea din Bucureşti, 11.300 de răniţi, 32.900 de clădiri prăbuşite, 35.000 rămase fără adăpost.

Peștii din acvariu intră în alertă

Este posibil atunci când cutremurul e de intensitate mică (sub 7 grade pe scara Richter) să nu producă modificări prea puternice ale câmpului magnetic al pământului, care ar putea să alerteze necuvântătoarele. Totuși, animalele din grădinile zoologice sunt neliniștite și înaintea unor cutremure de intensitate mai mică. În cazul seismului din 1977 au fost raportate foarte multe cazuri în care animăluțele de apartament sau din gospodării au „anunțat” înainte că „ceva nu este în regulă”. Câinii, pisicile, șoarecii, vacile, caii, aricii, broaștele țestoase, șerpii, peștii de acvariu, găinile, vrăbiile, papagalii din colivii, erau cu toții agitați și nu-și mai găseau locul. Peștișorii din acvariu, de pildă, înotau repede unul după celălalt, foarte nervoși și se izbeau de pereții din sticlă, de parcă ar fi vrut să iasă afară cu orice preț. Găinile și gâștele au rămas în curți în seara cutremurului, refuzând să intre în adăposturi pe timpul nopții, așa cum făceau altădată. Tot înainte de cutremurul din 1977, anumite persoane au prezentat simptome de sufocare, nervozitate, variații de tensiune arterială inexplicabile, oboseală, greață și amețeală. Cu 10-15 minute înainte de seism, calculatoarele de la Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor au început să dea erori după erori.

Cele mai afectate zone în caz de seism: Pipera, Băneasa, Pantelimon

Conform unui studiu realizat de Consiliul General al Capitalei la care au participat și specialiști din cadrul Ministerului de Interne și Locuinței, 450.000 de persoane, adică aproape un sfert dintre locuitori, ar avea de suferit în cazul unui cutremur ca acela din 1977, iar la 23.000 de clădiri s-ar produce avarii serioase. Totodată, peste 6500 de oameni și-ar pierde viața. Cel mai afectat ar fi centrul istoric. Se estimează că 40% din clădirile afectate ar fi acelea cu un etaj. Conform unei hărți seismice a Capitalei, cele mai afectate zone în cazul unui cutremur ar fi Casa Presei Libere, Aeroportul Otopeni, Băneasa, Pipera și cartierul Pantelimon. Următoarele cartiere care ar resimți puternic dezastrul ar fi: Militari, Panduri, Drumul Sării, iar cele mai ferite ar fi zonele situate de-o parte și de alta a Dâmboviței, Metalurgiei, IMGB și Ferentari. (Dana Fodor și Răzvan Mateescu/foto: Răzvan Mateescu)

Comments

comments

Despre Dana Fodor

este o ziaristă absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, cu o experiență de 16 ani în presă. Și-a început activitatea ca reporter la Radio Uniplus, apoi la Radio 21. Ulterior a fost angajata și colaboratoarea mai multor cotidiene și reviste centrale. A publicat poezii în Ziua Literară şi a participat la câteva întâlniri pe această temă, în cadrul cenaclului Euridice. În anul 2006 jurnalista a primit, împreună cu soţul și colegul ei, Răzvan Mateescu, premiul „Învingători pentru România” la Gala Premiilor „Ursus” pentru Jurnalism. A publicat până acum patru cărți: două pentru copii, una cu reportaje și alta cu poezii.