Bucureștiul între pikamer și bormașină

De Dana Fodor Mateescu Capitala țării figurează în statisticile de specialitate ca una dintre cele mai poluate orașe ale lumii, din punct de vedere fonic. Medicii avertizează că expunerea prelungită […]

De Dana Fodor Mateescu

Capitala țării figurează în statisticile de specialitate ca una dintre cele mai poluate orașe ale lumii, din punct de vedere fonic. Medicii avertizează că expunerea prelungită a unei persoane într-un mediu zgomotos poate provoca boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, stări depresive și de anxietate.

Cum stăm cu gălăgia?

A fost descoperit și principalul vinovat: traficul rutier, prin interacțiunea dintre anvelope și carosabil, zgomotul produs de motoare și sistemele de evacuare ale autoturismelor. În țările nordice, autoritățile au luat măsuri prin modificarea parametrilor tehnici ale vehiculelor și chiar adaptarea arhitecturii unor clădiri, astfel încât locuitorii să fie mai bine protejați. La noi încă nu. Dar cine știe? Primăria Capitalei a elaborat doar o hartă, cu zonele cele mai afectate, prima de acest gen, ca să știm cu toții cum stăm la capitolul „gălăgie”. Conform acesteia, suprafețele cele mai poluate fonic sunt Bd. Ghencea, cu 81 decibeli, urmată de Bd. Magheru, cu 80. Acestora li se adaugă Str. Mihai Eminescu și Viitorului, Bd. Ferdinand, Bd. Mihai Bravu și cartierul Militari. La polul opus se află Str. Pașcani din Dr. Taberei, unde aparatul a înregistrat doar 58 de decibeli. Acestea, în condițiile în care la nivelul UE, limita maximă admisă este de 50 de decibeli.

 Copiii sunt nervoși

 Cercetările recente efectuate de specialiştii în domeniu arată că, pentru a nu afecta sănătatea, presiunea acustică normală în timpul nopţii nu ar trebui să depăşească 30 de decibeli. În realitate, zgomotul nocturn sare peste 55 de decibeli. Din această cauză, numărul celor care adorm greu este în continuă creştere. Mulţi se trezesc frecvent noaptea şi sunt depresivi a doua zi, după un somn agitat. Apar apoi probleme în plan profesional, nervozitate şi sensibilitate la orice sunet sau apatie. Scad performanţele la locul de muncă şi capacitatea de concentrare. Pentru că e mult zgomot de fond tot timpul în jur, mulţi încep să vorbească mai tare ca de obicei, iar unii se obişnuiesc chiar să strige, fără să realizeze acest lucru. Nu numai adulţii sunt afectaţi de zgomote, ci şi copiii, care pot avea probleme de comportament, devenind violenţi şi recalcitranţi. La şcoală au rezultate slabe, iar acasă se uită la televizor cu volumul dat la maximum. Ei vor fi stresaţii şi depresivii de mâine.

Găuritul pereților cu bormașina, sport național

 Bucureştenii care locuiesc în centru sunt mult mai stresaţi din cauza zgomotului decât cei de la marginea oraşului. Doar 10 minute de ascultat „vocea” străzii, la oră de vârf în Piaţa Unirii sau la Universitate sunt suficiente pentru ca pulsul şi tensiunea nervoasă a unui om normal să crească. La inconfortul Bucureștiului pun însă umărul și locuitorii lui, care manifestă o sete nebună pentru amenajări și reamenajări ale spațiilor de locuit sau pentru afaceri. Pe timp de criză omul n-are bani să plece în concediu pe Coasta de Azur sau măcar la Amara, așa că trece la treabă. Își face de lucru. Unii se „antrenează” cu bormașina. „Pâr-pâr” în sus, „câr-câr” în jos. Folosirea acestei unelte atât de iubite a devenit sport național în România. E de-ajuns să vizitezi un cartier oarecare al Capitalei ca să te convingi. Dacă nu se sparg pereţii unui apartament, se fixează termopane la etajul șase şi se dau găuri sănătoase la trei. După o scurtă pauză de bocăneli şi pârâituri, în care se mai aud, ca prin vis, anemice ciripituri de păsărele şi vreo două-trei manele combinate între ele, îţi zdruncină timpanele, din nou, un „șpiral” ce pătrunde nemilos în pielea unui zid.

 Alarmele auto – un alt factor de stres

 Se construiesc balcoane la parter, apar ca prin farmec aparate de aer condiţionat pe exteriorul clădirilor, se mută pereţi, se ridică alţii noi, se desfiinţează uşi, şi se pun alte ferestre, camerele prind alt contur, transformându-se în magazine sau firme de cosmetică şi imobiliare. Ulterior li se schimbă destinația în bănci sau centre de consultanță. Alți bani, altă distracție, iar bormașinile și flexurile trec din nou în mâinile meseriașilor. Niciodată nu e linişte în viețile noastre urbane, iar alarmele autoturismelor reprezintă un alt factor de stres. Deşi în Codul Rutier există prevederi clare referitoare la claxonatul între orele 21 şi 6 dimineaţa şi la faptul că o alarmă declanşată nu trebuie să dureze mai mult de un minut, pentru că altfel posesorul autoturismului va fi amendat, nimeni nu ţine cont de ele. Nu reclamați însă, pentru că oamenii legii ar putea să vă amendeze tot pe dvs.! Așa că, mai bine cumpărați-vă dopuri speciale pentru urechi.

Comments

comments

Despre Dana Fodor

este o ziaristă absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, cu o experiență de 16 ani în presă. Și-a început activitatea ca reporter la Radio Uniplus, apoi la Radio 21. Ulterior a fost angajata și colaboratoarea mai multor cotidiene și reviste centrale. A publicat poezii în Ziua Literară şi a participat la câteva întâlniri pe această temă, în cadrul cenaclului Euridice. În anul 2006 jurnalista a primit, împreună cu soţul și colegul ei, Răzvan Mateescu, premiul „Învingători pentru România” la Gala Premiilor „Ursus” pentru Jurnalism. A publicat până acum patru cărți: două pentru copii, una cu reportaje și alta cu poezii.