Arde Ferentariul…

de Gabriela Vlasceanu Le invidiez pe gospodinele de la curte când vine vremea aprovizionării pentru iarnă! Scot grătarul în curte sau în faţa porţii şi coc zeci de kilograme de […]

Street gratar...

de Gabriela Vlasceanu

Le invidiez pe gospodinele de la curte când vine vremea aprovizionării pentru iarnă! Scot grătarul în curte sau în faţa porţii şi coc zeci de kilograme de vinete şi ardei. Nu sunt „condamnate” să stea „închise” în bucătării şi să se „coacă” şi ele alături de vinete şi ardei. Nu „afumă” toată casa. La grătare merge treaba repede şi, după cum zic ele, gustul vinetelor şi ardeilor este mai bun. Şi ce bine este de locatarii de la bloc care au prieteni la curte!

Grătar pe stradă-n cartier

Un tânăr din imobilul în care locuiesc a trecut la „copt” dis-de-dimineaţă. Are nişte amici la o stradă distanţă de blocul nostru. „A luat nevastă-mea din târg, de la Puchieni, 50 de kilograme de vinete cu un leu kilu’ şi nu ştiu câte kilograme de ardei. Le coc, aici, pe grătar, la băieţii ăştia în faţa curţii. Aşa ne-am înţeles. Să nu le coc în curte, că poate fac fum…”, mi-a zis vecinul. Avea, lângă grătarul înalt, sacul cu cărbuni, câteva lemne şi o găleată cu apă. Cum se coceau câteva vinete, le punea într-un lighenaş din plastic, roşu, şi le ducea acasă soţiei, să le cureţe. Bineînţeles că nu m-am putut abţine: „Şi te pricepi să le coci? Nu are nevastă-ta reclamaţii că nu sunt bine făcute?” În replică, el foarte mândru: „Mă pricep! Mă pricep! Dar nevastă-mea e cam nervoasă că trebuie să cureţe la ele…Nu-i prea place. I se lipesc de degete!” Ce-o face, totuși, cu 50 de kile de vinete, n-am să pricep. Vine foametea?

Eşti frumoasă ca o portocală

A urmat „etapa” a doua: ardeii. Iar a pus lemne pe grătar, apoi cărbunii. Nu-i scapă din ochi, îi întoarce. Ardeii sfârâie. Nu iese fum prea mult şi nici căldura insuportabilă din bucătărie nu e. Dar canicula ne chinuie pe toți. Pe vecinul meu curg toate apele… Asfaltul dogorește ca o plită. Se înmoaie și plasticul de la șlapi. La chioşcul de la ziare, clienţii tot în apă se visează: „Săpăm aici, în mijlocul străzii, o groapă, o umplem cu apă şi ne băgăm în ea ca porcii în nămol!” Un bărbat, la fel de glumeţ, îi propune vânzătoarei de la ziare o plimbare cu un autobuz 139 „care să aibă aer condiţionat”. Deci, o raritate în zonă!!! Pesemne că-i place de ea, d-aia ar face un asemenea gest! Nu oricine nimerește-ntr-un autobuz cu aer!!!! Pe stradă, un puştan cânta după o puştoaică sumar îmbrăcată: „Eşti frumoasă ca o portocală/ Domnişoară, domnişoară”. Fetişcana nici măcar nu întoarce capul. E plictisită! În zadar strigă băiatul că vrea numărul ei de telefon, că „poate s-or mai răcori stând la o discuţie”. Scot un termometru și-l pun pe trotuar. 45 de grade Celsius! Mamma mia! Căldură mare-n Ferentari!

Fără tatuaje şi silicoane

În magazinul „de la colţ” e ceva mai răcoare. Ah! Ce bine! De la aerul condiţionat. Vânzătorul, în timp ce servea cele două cliente din prăvălie: „Miroase a parfum de femeie! Cine s-a dat cu un parfum aşa bun?” Nu-i răspunde nimeni…Nici n-au ieşit bine clientele pe uşă că a și venit maşina cu pâine. Şoferul, deşi se văita că este obosit de…căldură şi de la căratul lăzilor, avea chef de glume: „Te lăudai data trecută că îţi pui silicoane! Unde sunt? Ţi le-ai pus pe canicula asta?”, îi zice el unei vânzătoare. Fata, cu zâmbetul pe buze: „După ce trec căldurile, că de la plasticul ăla mă înfierbânt şi mai rău! Pe la toamnă!” La ieşirea din magazin, doi tineri discută despre tatuaje: „Nu îmi fac acum desenu` ăla. E prea cald şi câteva zile nu ai voie să faci baie! Păi, cum să stau nespălat pe vremea asta? Mai aștept. Nu vezi cum e afară? Arde cartieru`!”

„M-așteptă Gică la cimitir…”

De la canicula asta, nici Dolly, căţeluşa unei vecine de la curte, nu mai are chef de joacă cu nimeni. „Dolly, dă-mi lăbuţa!” Căţeluşa nu mai face nicio mişcare, aşa cum făcea când era mai răcoare şi aştepta doar să-i dai o…comandă. În staţie, o tânără cu un căţeluş în braţe îi spune unei prietene: „Mă duc să-l tund, că moare de cald.” Mă uit la câinelaș. Nu prea îi convine…Dar n-are putere să se opună.Sunt flăcări lângă un container cu gunoi. Fumul înecăcios a împânzit imediat toată zona. Trecătorii comentează: „Au dat foc acolo ăia care caută prin gunoaie!” Imediat incendiul e stins de „căutătorii prin gunoaie”. La câteva minute apare şi maşina Poliţiei Locale. Pe trotuar, două băbuţe stau de vorbă: „Nu mai mă duc, fină, pă căldurile astea, nici la cimitir, la bărbate-meu,! Mă așteptă, săracu` Gică, da` prea e zăpușeală! Sper să nu se supere pă mine. Că nici lui nu-i plăcea căldura`.Dă când sunt n-am văzut așa o arșiță!..”

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.