„Dacă mai vorbeşti mult s-ar putea să te omor!”

de Gabriela Vlăsceanu  „Percheziţii la clanuri, parlamentari şi bandiţii de la ăia cu Finanţele? Nimic interesant şi nimic important!” Aceasta a fost reacţia unui locuitor din Ferentari în momentul în […]

de Gabriela Vlăsceanu 

Percheziţii la clanuri, parlamentari şi bandiţii de la ăia cu Finanţele? Nimic interesant şi nimic important!” Aceasta a fost reacţia unui locuitor din Ferentari în momentul în care i-am „dat” una dintre cele mai importante ştiri ale zilei: legătura dintre clanuri şi reprezentanţi ai unor instituţii de stat care ar trebui să se ocupe tocmai de combatarea evaziunii fiscale. De ce nimic important?

Mână în mână cu autorităţile 

Oamenii ştiu că şefii clanurilor sunt mână în mână nu numai cu „şmecherii” de la ANAF şi cu parlamentarii, ci şi cu poliţiştii, reprezentanţii autorităţilor locale şi directorii unor companii private. În spatele afacerilor „curate” ale clanurilor se ascunde…Necuratul. Mai marii clanurilor şi „locotenenţii” lor nu vor acţiona niciodată în zonele în care locuiesc. Aici lasă, de cele mai multe ori, loc de „Bună ziua!” cu toţi vecinii. Dacă, totuşi, cineva îi „deranjează” sau li se pare „suspect” trec la…intimidări. Rareori, îl vor prinde pe omul care se uită urât la ei sau intră într-un conflict minor cu ei şi îi vor da o bătaie „soră cu moartea”. Procedează altfel. Prin cuvinte, şefii şi membrii clanurilor dau de înţeles că sunt şmecheri sau fac fel de fel de glume cu subînţeles că sunt „deranjaţi”. Mai şi ameninţă, dar pe un ton…glumeţ: „Dacă mai vorbeşti mult s-ar putea să te omor!”. Uneori, îl mai şi îmbrâncesc puţin pe cel care îi deranjează. O altă modalitate, folosită, îndeosebi, în cazul femeilor care nu-şi ţin gura şi le mai bat nişte apropouri referitoare la afacerile lor necurate este de a le scoate…vorbe în zonele în care locuiesc. Vorbe gen: „Las-o, băi, pe aia că s-a culcat cu ţiganii mei” sau „Las-o că la ea acasă este bordel”. Acest gen de intimidări, hai să le spunem, psihologice îi determină pe foarte mulţi să-şi vadă de treburile lor. Afacerile „curate” sunt, de obicei, în domeniile imobiliar, magazine de bunuri de larg consum, spălătorii, reparaţii auto. Dar, ce înseamnă o afacere „curată” în cazul clanurilor? Spre exemplu, construiesc blocuri de locuinţe sau clădiri de birouri, însă autorizaţiile de construcţie şi toate celelalte acte necesare le obţin în câteva zile spre deosebire de un investitor serios care trebuie să stea la…coadă. Sau le obţin după ce clădirile sunt în…picioare. Vând locuinţele sau spaţiile tot de ochii lumii. Vezi, Doamne, ei câştigă bani cinstiţi numai din aceste vânzări!

Poliţiştii se fac că plouă

Sub pretextul că au de rezolvat unele afaceri în străinătate sau că îşi petrec concediile acolo, îndeosebi în Germania, Italia, Spania, şefii clanurilor merg la întâlniri cu „prietenii” ce se ocupă cu prostituţia, drogurile şi jocurile de noroc. Şefii clanurilor sunt prieteni între ei până la un anumit punct: banul. Când nu merge bine „împărţeala” scot săbiile şi…pistoalele. Poliţiştii de la secţiile de cartier nu prea au curajul să intervină. Mai bine stau în maşinile de poliţie cu armele scoase pe geamurile întredeschise şi strigă: „Stai că trag!”. Abia când situaţia se înrăutăţeşte cheamă „mascaţii”. Dacă se face…linişte repede, poliţiştii de la secţiile de cartier îşi văd de treburile lor. Poliţiştii, îndeosebi cei tineri, nu „ştiu”, zic ei, prea multe despre afacerile clanurilor. Când îşi mai aduc aminte fac sesizări la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să treacă ofiţerii de acolo la treabă. Şi ascultatul telefoanelor acestor „mafioţi” este pus la îndoială în instanţă. Pentru şefii clanurilor şi „locotenenţii” lor nu mai este o noutate că le sunt ascultate telefoanele, astfel că au grijă să discute…codificat. Acelaşi locuitor din Ferentari spunea că vinovaţi sunt şi oamenii simpli care discută despre clanuri: „Li se face reclamă că ăia au făcut, că ăia au dres. Îl ştii pe ăla că are nu ştiu câte afaceri. Uite ce maşină şi-a mai luat ăla din clanul…”. Poliţiştii, în schimb, nu „observă” cum se îmbogăţesc de pe-o zi pe alta şefii acestor clanuri. Şi, dacă intră doi-trei şefi de clan la puşcărie, se găsesc înlocuitori din rândul rudelor căci nu se ştie în ce măsură monitorizarea activităţii acestui clan este continuată.

Taximetriştrii cunosc „harta” clanurilor

Ar fi indicat ca poliţiştii să colaboreze cu taximetriştrii care ştiu ce teritoriu şi ce afacere are fiecare clan. Sunt taximetriştri cărora le este dată adresa unde să ducă un client şi ei nu ştiu atât de bine strada cât de bine ştiu că în respectiva zonă locuieşte sau are afaceri şeful unui clan. Despre mai marii şefilor de clanuri, „bârfitorii” spun că, înainte de a ajunge în…vârf, au furat din magazinele din străinătate sticle cu băuturi rafinate şi pachete cu ţigări. Au venit înapoi în ţară, au strâns bănuţi, au plecat din nou în străinătate şi tot aşa până au început să se împrietenească aici cu poliţiştii, oamenii de la ANAF şi de la primării, parlamentari. S-au cunoscut în restaurante de lux sau la petreceri. Lucrătorii ANAF „închid ochii” la evaziunea făcută de şefii clanurilor, parlamentarii îi protejează sau pun o vorbă bună pentru ei la poliţişti, poliţiştii execută…ordinele. Totul, bineînţeles contra unor sume de bani. Şefii clanurilor îşi racolează „locotenenţii” din rândul celor care vor mai mulţi bani sau din rândul celor care s-au împrumutat de la ei cu camătă, dar nu în sume foarte mari. „Nu poţi să-mi dai banii înapoi, faci asta pentru mine! Mai strângi o taxă de protecţie, mai racolezi nişte fetiţe”. Şi, din când în când, mai cade „în plasă” câte un parlamentar şi un şef de clan. Aşa de ochii lumii. Căci, oricum, bugetul statului, rămâne păgubit.

Parlamentar de milioane de euro

Astăzi, au fost efectuate 256 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Giurgiu, Argeş, Ilfov, Buzău, Gorj, Dolj, Timiş, Bihor, Constanţa şi Vâlcea. A fost destructurat un grup infracţional organizat cu legături transfrontaliere, specializat în obţinerea unor importante beneficii financiare, ca urmare a derulării unor operaţiuni de import sau achiziţii / livrări intracomunitare de bunuri, neînregistrarea în documentele contabile a operaţiunilor realizate şi / sau înregistrarea de operaţiuni nereale, în scopul obţinerii rambursării ilegale de TVA. „Afacerea” a fost sprijinită şi de reprezentanţi ai ANAF şi ai Gărzii Financiare Centrale: Nicuşor Drăgan, director general adjunct în cadrul ANAF, Dan Stroe, director achiziţii în cadrul ANAF; Elena-Mădălina Năipeanu, angajat DGPF Giurgiu; Nadia Păcală, comisar în cadrul Gărzii Financiare Centrale, George Popa, Bogdan Ionescu, Marin Zăbavă, Stelian Sebe, Mihăiţă Penciu, comisari în cadrul Gărzii Financiare Giurgiu. În judeţul Giurgiu, din această „afacere” nu a lipsit Octavian Grecu, zis „Butoane”, om important în clanul cu acelaşi nume. Şi încă un nume-surpriză: Cezar Măgureanu, senator în Parlamentul României. O „afacere” extraordinară pentru toţi aceştia având în vedere că, în perioada anilor 2010 – 2012, prejudiciul cauzat bugetului de stat depăşeşte suma de 40 milioane de euro anual. Şi o mare pierdere pentru bugetul de stat. Faţă de 125 de persoane s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălarea banilor. Pentru prinderea acestor „afacerişti” a pus „umărul” şi Serviciul Român de Informaţii.

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.