Clădirile „moderne” din…carton ne pun viaţa în pericol?

de Gabriela Vlăsceanu „Tavan de rigips căzut într-un mall din Arad”. De ce oare nu mă miră o asemenea ştire? Nu au existat victime, dar până când unii constructori vor […]

de Gabriela Vlăsceanu

Tavan de rigips căzut într-un mall din Arad”. De ce oare nu mă miră o asemenea ştire? Nu au existat victime, dar până când unii constructori vor mai continua să pună viaţa oamenilor în pericol?

Tavane care cad

Experienţa în presă mi-a arătat că, din păcate, se întâmplă ceva mai puţin tragic o dată, de două, de trei ori, dar până la urmă acel „ceva”, repetat, se lasă şi cu victime. Nu-mi doresc să aud la ştiri că tavanul a picat în capul cuiva şi l-a lăsat fără suflare. Şi să privim puţin în urmă: august 2009 – în Cluj, tavanul din bucătărie al unui apartament recent dat în folosinţă a căzut în capul unei femei însărcinată în luna a şaptea. Noiembrie 2010 – în Dâmboviţa, tavanul dintr-un dormitor al apartamentului unui bloc ANL s-a prăbuşit. Februarie 2011 – o bucată de tavan dintr-un bloc ANL, situat în localitatea Murfatlar, judeţul Constanţa, a picat pe scara imobilului. Iunie 2011 – tavanul casei s-a prăbuşit peste un copil de doi ani. Mai 2012 – tavanul unei camere dintr-un bloc din localitatea Baciu s-a prăbuşit peste o femeie care dormea. Iulie 2012 – o bucată din tavanul, proaspăt refăcut, al Spitalului Baia Mare a căzut peste o asistentă medicală. Exemplele pot continua. În toate aceste cazuri, oamenii s-au ales fie cu răni minore, fie cu sperieturi cumplite. Urmează mall-urile și supermarket-urile! August 2009 – o porţiune din tavanul etajului 1 al Mall Plaza a picat din cauza furtunii care a devastat la vremea respectivă Capitala. Explicaţia de atunci: e posibil ca din cauza ploii să se fi spart câteva ţevi în pod. Deci, plouă şi cade tavanul. O fi din…carton? Septembrie 2010 – tavanul fals de rigips al hipermarketului Carrefour din Vitan s-a prăbuşit. Nu tot, dar…Şi acum, a venit rândul mall-ului din Arad.

Stilul „ei le rup”

Şi îmi pun o întrebare firească: „Cum şi din ce sunt făcute tavanele?” Nu contează că vorbim despre casă, bloc, mall sau hipermarket. Dezvoltatorii şi şefii de şantier respectă proiectele arhitecţilor? Chiar în urmă cu câteva zile vorbeam cu un proiectant. El îmi spunea: „Am făcut proiectul unei vile şi m-am dus pe şantier ca să discut cu şeful constructorilor. Nu respectaseră proiectul. Am zis că nu-mi dau semnătura la recepţia lucrării şi nu am mai vrut să-i văd. Peste câteva luni a venit proprietarul vilei să-mi facă scandal că i-au căzut pereţii. Atât i-am zis: Ai respectat stâlpii de susţinere din proiect? Proprietarul a recunoscut că…a mai scos din stâlpi. Eu am continuat: Logic că a căzut vila, dacă tu ai scos din stâlpi. Pe ce se susţin pereţii?” Oare la blocuri se procedează la fel având în vedere că se lucrează în stilul: „hei-rup, hei-rup”. Sau…„ei le rup”?

Meşterii „Manole” de pe şantiere

Şi privesc la „meşterii Manole” de pe şantiere. Ridică blocurile „de pe-o zi pe alta”. Bine, nu sunt ei vinovaţi că dezvoltarii şi şefii de şantier îi zoresc să termine mai repede lucrările! Dar parcă le fac din…carton. Scheletul imobilului, câteva cărămizi netencuite corespunzător, scânduri multe şi…pereţii din rigips. Gata, lucrarea! Nu sunt specialistă în ale construcţiilor, dar, sincer, mie rigipsul îmi dă impresia unui simplu carton. Din curiozitate, am întrebat şi eu un muncitor în construcţii: „Domnule, ce are rigipsul ăsta de îl folosiţi atât şi între pereţii despărţitori dintre apartamente şi la tavanele mansardelor? Este mai ieftin? Îl lipiţi mai repede?” Răspunsul: „Nu este prea ieftin, dar este mai practic, mai uşor de pus. Numai că trebuie să ştii cum să-l fixezi pe nişte stâlpişori, alţii în afară de cei de susţinere. Trebuie să fie o anumită distanţă între stâlpişorii ăia, care trebuie respectată. Dacă ai carămidă şi pui peste ea placă de rigips trebuie lăsată o anumită distanţă între cărămidă şi rigips, dar golul ăla trebuie umplut cu vată minerală pentru o bună izolaţie termică”.

Mână de lucru ieftină şi proastă

Dacă m-a păcălit cu această poveste asta este, dar nu prea cred. Ca dovadă că se prăbuşesc pereţii peste oameni în mall-uri şi blocuri. Şi să mai discutăm şi despre constructori? Cred că 90% sunt necalificaţi. Păi, nu mai avem şcoli profesionale care să pregătească faianţari, zugravi, zidari şi tot ce înseamnă adevăraţi muncitori în construcţii. Iar, dezvoltatorii sau patronii de construcţii, cum doriţi să le spuneţi, preferă muncitori necalificaţi pe care să-i plătească cât mai puţin. Mână de lucru ieftină şi proastă. Ca să nu mai vorbim despre aşa-zişii dezvoltatori care cumpără terenuri cu case construite pe ele şi în autorizaţiile de construcţie ale blocurilor apare: „casă dezmembrată”. Deci, blocul este o casă dezmembrată sau casa dezmembrată se transformă în bloc?

Efecte adverse de crăpare şi lipire

Am mai stat şi eu pe lângă constructori adevăraţi şi am văzut că există adeziv de exterior, de interior, de gresie de interior, de gresie de exterior, adeziv special de rigips cu care se acoperă găurile unde se crapă sau se îndoaie puţin plăcile de rigips. Fel de fel de plase, mărgăritar, nisip. Ştiu oare necalificaţii că pentru lipirea a nu ştiu ce trebuie adezivul nu ştiu care? Poate ştiu aşa din auzite, dar când vine vorba de practică şi constructorul-şef stă cu biciul pe ei să termine mai repede, mai citesc ce sac cu adeziv iau în mână? Că între noi fie vorba toate sunt bune la clădit şi lipit, dar după doi-trei ani se văd efectele de crăpare şi desprindere.

Blocuri fără subsol

Şi iată o noua modă la noi: blocurile fără subsol. Şi cu fundaţii mici pentru că „oboseşte” excavatorul repede. La plăcile de rigips, dacă se supără şi o femeie, când dă cu pumnul, face gaură. Oare proiectanţii sau constructorii unui mall sau al unui bloc nu se gândesc la vibraţii, la greutatea de deasupra. Locatarii unui bloc mai fixează pe pereţi biblioteci suspendate, bufete. Mai bagă o bormaşină în pereţii ăştia de…carton. Ce fac? Ajung la vecini sau se crapă peretele de sus până jos? Să-mi explice şi mie cineva ce înseamnă: s-au spart conductele din cauza ploii şi a căzut tavanul fals de rigips, aşa cum s-a spus în cazul tavanului etajului 1 al Mall Plaza? Păi, dacă ştii că ai ţevi în pod care în orice moment se pot sparge, de ce se pune tavan fals de rigips care în apă se înmoaie precum cartonul în lichid? Cu tavanele nu este de joacă. Ele susţin greutatea de deasupra şi nu trebuie să se înmoaie la prima inundaţie când plouă sau vecinul uită apa deschisă ori i se sparge o conductă. Iar, în mall-uri şi hipermarketuri, mai ales, ce caută acest carton numit rigips în locurile unde nu ar trebui să fie? În astfel de construcţii vorbim despre trafic greu, mişcare, vibraţii mai intense.

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.