2.057

De ce se feresc politicienii să facă declarații în cazul accidentului produs de angajatul Ambasadei Rusiei

În timp ce accidentul lui Teo Peter i-a stârnit pe români împotriva americanilor. Accidentul produs de angajatul Ambasadei Rusiei, aproape ignorat de politicieni Accidentul produs duminică de secretarul ambasadei Federaţiei […]
  • În timp ce accidentul lui Teo Peter i-a stârnit pe români împotriva americanilor. Accidentul produs de angajatul Ambasadei Rusiei, aproape ignorat de politicieni

Accidentul produs duminică de secretarul ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti soldat cu rănirea gravă a unei tinere de 19 ani, readuce în faţa opiniei publice româneşti cazurile în care angajaţi ai unor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti sau cetăţeni străini au comis accidente grave soldate cu victime, dar şi poziţia pe care liderii politici sau de opinie o au faţă de astfel de evenimente şi reacţiile pe care le stârnesc în sânul populaţiei.

Geoană despre accidentul produs de şoferul rus

Regretatul basist Teo Peter

La o primă vedere, am zice că românii au devenit antiamericani în urma accidentului lui Teo Peter, în timp ce după accidentul făcut de secretarul ambasadei Rusiei la Bucureşti lucrurile stau cu totul altfel. Diferenţa de „ton” în abordarea celor două nefericite evenimente e evidentă. Oficialii se codesc să-şi exprime punctul de vedere, Rusia e în coasta noastră, iar alegerile bat la uşă. Asta le-ar mai trebui unora: să dea pe goarnă opinii antiruseşti sau, ferească Dumnezeu, pro! Doar Mircea Geoană, în calitate de şef al Comisiei de politică extenă a senatului a făcut unele „recomandări” privitoare la faptul că ruşii ar trebui să renunţe parţial la imunitatea reprezentantului lor, pentru ca acesta să răspundă faţă de fapta sa. În 2004, moartea basistului trupei Compact, ucis de maşina puşcaşului marin Cristopher Robert Vangheothen, şeful corpului de pază al ambasadei SUA, a stârnit un val de revoltă a românilor de rând împotriva americanilor. Liderii de opinie au ieşit la rampă condamnând gestul puşcaşului, modul în care a fost manageriat scandalul de către oficialii români, dar mai ales justiţia americană care, deşi este considerată cea mai dreaptă din lume, în acest caz s-a dovedit pentru unii mumă, iar pentru alţii ciumă. Imaginea Ford-ului cu un far spart, la volanul căruia sergentul îşi ascundea faţa, i-a bântuit ani de zile pe români, trezind în conştiinţa colectivă un sentiment profund antiamerican. Pentru mulţi, patria lui McDonalds şi a lui Mikey Mouse n-a mai reprezentant deloc un tărâm al făgăduinţei. În ochii românilor americanii n-au mai fost dintr-odată buni. La vremea aceea, se vorbea de demersurile pe care guvernul român, condus de Tăriceanu, le-ar fi făcut pentru aducerea americanului înapoi în România şi judecarea lui aici. La sfârşitul lui august a.c., deputatul Ion Stan, vicepreşedintele comisiei de supravegherea a SRI, l-a acuzat pe Mihai Răzvan Ungureanu că, în calitate de „jupân la SIE”, ar fi dispus să fie muşamalizate dovezile şi că, în locul puşcaşului marin, la volanul maşinii ucigaşe s-ar fi aflat Jack Dyer Crouch II, fiul ambasadorului. După această „dezvăluire”, Ion Stan a fost trecut pe linie moartă de către premierul Ponta.

 Ce spuneau Ponta şi Antonescu în cazul „Teo Peter”

Să ne amintim însă că, în 29 martie, 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, referindu-se la una dintre cablogramele prezentate ca aparţinând Ambasadei SUA la Bucureşti şi atribuite WikiLeaks, privitoare la cazul Teo Peter, că preşedintele Traian Băsescu a vândut ţara pentru rezolvarea unor probleme personale: „Am văzut că domnul Băsescu ne-a vândut pe toţi ca să îşi rezolve problemele lui personale. Am văzut că l-a asigurat pe ambasadorul american că acel puşcaş care a comis un accident şi l-a ucis pe Teo Peter nu va păţi nimic în România”, a continuat el. Ponta s-a referit atunci şi la nota în care se afirmă că preşedintele Băsescu ar fi dat asigurări diplomaţilor americani că România ar fi dispusă să renunţe la o parte din datoria istorică, pe care o avea Irakul către ţara noastră. Subiectul, destul de sensibil, a fost coborât atunci de liderul PSD într-un război mocirlos, printr-un discurs naţionalist-socialist cu mare priză la public. De ce tace acum Victor Ponta? Sau, mai bine zis, ce ar spune, legat de cazul tinerei ce se zbate între viaţă şi moarte pe un pat de spital, lovită în plin pe o trecere de pietoni de un oficial al ambasadei Rusiei, aşa cum imaginile televiziunilor prezintă de două zile încoace? În afară de faptul că a luat la cunoştinţă despre accident (ca şi noi toţi) şi pasarea cazului spre rezolvare către MAE, nimic!

Tot atunci, lui Ponta i s-a alăturat şi liderul PNL, Crin Antonescu, printr-o declaraţie vizând aceeaşi cablogramă WikiLeaks privitoare la cazul Teo Peter: „Nu mă surprinde. Nu am văzut textul. Sunt întrebări la care trebuie să răspundă preşedintele României, pentru că el cred că are nişte obligaţii. Dincolo de încărcătura sentimentală a acestui episod, e în serviciul cetăţenilor români. Nu e căpetenia unui trib sau guvernatorul unei colonii. România e o ţară independentă, preşedintele trebuie să se subordoneze cetăţenilor ei”, a spus Antonescu. De ce tace acum Crin Antonescu? Sunt românii antiamericani, iar când e vorba de vinovatul rus, acesta e tratat cu indulgenţă de opinia publică? La începutul lui august 2012, Crin Antonescu, într-o discuţie televizată, afirma: „Sigur că în spatele meu, în sprijinul poziţiei mele, sunt aceşti 7,5 milioane de oameni care au votat. În spatele lui Traian Băsescu sunt 900.000 de mii de oameni şi probabil ambasadorul SUA în România. Sincer, nu ştiu cine e mai puternic. Dar ştiu cu siguranţă că eu fac un lucru corect, care trebuie făcut, luptându-mă pentru aceşti oameni, pentru legile din România, pentru instituţiile şi statul de drept din România”, a spus Antonescu la Antena 3.

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE

MAE a anunţat că ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti va fi convocat în legătură cu accidentul în care este implicat angajatul ambasadei: „Ministerul Afacerilor Externe analizează posibilitatea de a cere ridicarea imunităţii diplomatului rus implicat într-un accident rutier la Bucureşti. Suntem într-un proces de reflecţie internă, care nu este simplu, în raport de practica internaţională în materie de privilegii şi imunităţi, dar suntem într-un proces de reflecţie internă în MAE cu privire la poziţionarea noastră faţă de posibilitatea solicitării ridicării imunităţii diplomatului respective”, a afirmat marţi ministrul de Externe, Titus Corlăţean. (Răzvan Mateescu)

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.