Bucureștiul, vulnerabil la un seism de 7 grade Richter

În fiecare an, în apropierea datei de 4 martie, toţi românii – de la autorităţi până la simpli cetăţeni– rememorează, comentează şi analizează marele cutremur din 1977, dramele trăite atunci, […]

În fiecare an, în apropierea datei de 4 martie, toţi românii – de la autorităţi până la simpli cetăţeni– rememorează, comentează şi analizează marele cutremur din 1977, dramele trăite atunci, numărul clădirilor căzute, numărul de victime, poveştile persoanelor publice care au pierit atunci. Şi, tot în fiecare an, toată lumea se îngrijorează la unison de situaţia clădirilor din Bucureşti şi din marile oraşe, în perspectiva unui alt mare cutremur care, după unii nu ar fi prea departe.

Laurentiu Radulescu, foto: DIGITV

Emisiunea „Din interior” de la Digi24, prezentată de Laurențiu Rădulescu, vă oferă în această săptămână un reportaj bine documentat, cu părerile avizate ale tuturor celor responsabili, de la ingineri, arhitecţi, autorităţi, care vor vorbi despre locul în care ne aflăm acum în materie de siguranţă a clădirilor construite înainte şi după Revoluţie. Această ediţie aduce şi o premieră în televiziune: singura înregistrare audio a sunetului cutremurului din 1977 făcută din întâmplare de un magnetofon rămas în funcţiune la radioul public, mărturie audio ce nu a fost difuzată niciodată până acum pe un post de televiziune.

Cercetătorul român, Mircea Radulian, de la Institutul de Fizica a Pământului îşi aminteşte acele momente de panică și groază. „Eram student, nu ştiam nimic de cutremure, recunosc, şi am fost foarte surprins. În prima fază a mişcării ăsteaia, pe orizontală, nu am prea ştiut ce s-a întâmplat: o explozie, ceva…Țin minte ce am simţit atunci e că, după mişcarea aia de la început, eu eram undeva la subsol, nu într-o clădire înaltă, şi au fost câteva secunde în care aş fi zis că, gata, s-a linistit. Apoi a venit brusc mişcarea cealaltă şi atunci m-am speriat. Eu sunt în general calm, dar în momentul ăla am avut senzaţia că e posibil să se dărâme tot.”

O altă frântură de viaţă este şi mărturia lui Octavian Andronic, cel care era pe atunci ziarist la Informaţia Bucureştiului, care îşi aminteşte, în detaliu, acele momente. „Nimic din ceea ce se putea vedea nu dădea sentimentul că aici a fost o clădire de opt etaje. Pur şi simplu totul s-a turtit. A fost ca o implozie. A căzut sub greutatea lui. Aici, la subsolul blocului, era un celebru bar, bar de noapte, Continental, iar în bloc locuiau actori, regizori, scriitori, locuia lumea bună culturală. Din nefericire, aici şi-a pierdut viaţa marele actor Toma Caragiu, împreună cu bunul său prieten Alexandru Bocăneţ, regizorul. Ei erau nedespărţiţi, lucrau împreună. Se aflau la un pahar de whisky. Există povestea că au rămas intacte sticla şi paharele de băutură, în timp ce ei s-au precipitat spre ieşire. Au fost striviţi de structura aceasta care a căzut. Eram aici, a treia sau a patra zi când au fost găsiţi. Căutările au fost foarte minuţioase, foarte intense. Primul a fost scos de sub dărâmături Andu Bocăneţ, iar după el, Toma Caragiu, ţin minte era aşa ca într-un film.”

Dar dincolo de poveşti şi amintiri rămân datele statisticii şi starea construcţiilor din România anului 2013. Reportajul Digi24 aduce în prim plan o realitate deloc îmbucurătoare, iar situaţia ar putea fi sintetizată în următorul fel:

ultima expertiză a clădirilor cu risc seismic din Bucureşti a fost făcută în anul 1993. În ultimii 20 de ani au fost consolidate doar 700 de apartamente din aproape 6000 vulnerabile.

-în timp ce 5000 de proprietari bucureşteni nu-şi dau acordul pentru consolidare, specialiştii avertizează că revenirea unui cutremur de peste 7 grade nu ar fi o surpriză, iar numărul construcţiilor nesigure este foarte de mare.

abia după cutremurul din 1977 a început cu adevărat cercetarea seismică în România, iar una dintre concluziile cercetătorilor a fost că tot ce se construise până atunci urmase un principiu seismic greşit.

Bucureştiul se află în topul celor zece capitale ale lumii aflate în pericol în caz de dezastru.

Cea din urmă concluzie este întărită şi de declaraţia şefului catedrei Tehnică din Facultatea de Arhitectură, Dragoş Marin. „Dacă apare un cutremur similar celui din 77, sigur că nivelul de avariere va fi semnificativ. Poate că vor fi şi mai mulţi morţi, şi pentru că a apărut o îmbătrânire a clădirilor deja încercate de cutremure.”

Statul a asigurat în ultimii ani clădirile publice cele mai importante ca Guvernul, Centrala Atomică de la Cernavodă sau reactoarele nucleare din Bucureşti şi Piteşti. Ce se va întâmpla însă cu locuinţele simplilor cetăţeni şi, în ultimă instanţă cu vieţile lor în cazul unui cutremur mare, vom descoperi în ediţia de duminică, ora 18.30, într-un reportaj de excepţie, marca „Din interior”, prezentată de Laurențiu Rădulescu, la Digi24.

E M și Digi TV (foto: Digi TV)

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.