Legume și fructe contaminate pe masa românilor?

Trista realitate este că pe vremea lui Ceaușescu mâncam mai puțin, dar mult mai sănătos. Hrana din acele timpuri se apropia de ceea ce în zilele noastre specialiștii o numesc […]

Trista realitate este că pe vremea lui Ceaușescu mâncam mai puțin, dar mult mai sănătos. Hrana din acele timpuri se apropia de ceea ce în zilele noastre specialiștii o numesc mâncare „eco”. Ideea a fost lansată de reputatul cercetător prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Tot el a mai afirmat că în zilele noastre există o prevalență ridicată a unor boli care pe vremuri erau inexistente la copii. Sunt cazuri în care adolescenți sau tineri de până în 20 de ani au făcut infarct. De asemenea, ne confruntăm cu o rată crescută a obezității la copii. S-a ajuns în situația în care aceștia sunt mai bolnavi decât părinții lor care și-ai trăit copilăria înainte de 1989 cu toate lipsurile de atunci.

Avem, așadar, o situație de-a dreptul diabolică. Cei care acum 30 de ani nu vedeau carne decât cu rația, iar brânzeturile și lactatele aproape că dispăruseră sunt astăzi părinții generației fast-food. Oricum ai da-o, tot rău este. Pentru că tu chiar dacă vrei să trăiești sănătos, să mănânci legume proaspete și fructe la fel, pericolul vine din solul în care acestea au fost cultivate. Dacă pământul în care a crescut pătrunjelul și ceapa verde a fost odinioară contaminat cu metale grele sau petrol, acesta va păstra ani de zile substanţele otrăvitoare în el. Așa că și plantele vor conține un strop de moarte. „Trebuie să aprovizionăm în permanență organismul cu nutrienți de calitate! Iar aceștia vor fi luați din alimente cât mai puțin prelucrate și, foarte important, din fructele și legumele de sezon apropiate locului în care trăim. Așadar, trebuie să învățăm să cumpărăm alimente sănătoase pentru a găti preparate sănătoase.”, ne sfătuiește prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi în cartea sa intitulată „Revoluție în bucătărie”, apărută la editura Coreus Publishing. Un aliment îşi schimbă structura nu numai prin utilizarea aditivilor alimentari. La toate acestea se mai adaugă şi poluarea mediului: apă, aer, pământ. Implicit, materiile prime agroalimentare sunt atinse de acest flagel. Plantele şi animalele concentrează noxele din atmosferă sau din sol.

Un teren pe care s-a deversat petrol păstrează ani de zile substanţele otrăvitoate în el. Bovina care paşte iarbă radioactivă, la rândul ei, va fi iradiată. Substanţele nocive trec în lapte şi din lapte în brânză, smântână sau iaurt. Cei care vor consuma aceste alimente vor avea de suferit în timp, nu imediat. Apoi, toate îngrăşămintele chimice folosite necontrolat şi neştiinţific au potenţial foarte ridicat de poluare.

Există cartofi poluaţi, ridichi, salată, grâu, mere sau struguri. Lista e mare. Dacă solul din care cresc plantele este sărac în Zinc și Seleniu, aceste elemente vor lipsi, apoi, şi din grâu, din făină sau produsele care se vor face din acestea. Carenţa poate îmbolnăvi omul de cancer la prostată. De asemenea, lipsa de Seleniu îi îmbătrâneşte înainte de vreme pe consumatorii de alcool şi pe fumători. Seleniul este un antioxidant foarte puternic, ce intră în compoziţia unor enzime care combat stresul. El are efect geriatric.

Deci, cumpărătorii nu au de unde să ştie ce pun în traistă. Produsul arată bine, ambalajul luceşte, culoarea e minunată, mirosul degajat, nu mai spunem. Îţi lasă gura apă. Pe deasupra e şi mai ieftin decât în alte părţi. Cum să nu cumperi o așa „bunătate” de salam?! Medicii specialişti avertizează că folosirea în exces a unor chimicale specifice în mezeluri, sucuri, produse de cofetărie (coloranţi, aromatizanţi, antioxidanţi sau nitraţi) este periculoasă pentru sănătatea consumatorilor. Şi, cei mai sensibili sunt copiii. Sistemul lor imunitar favorizează apariţia reacţiilor alergice.

Unele mezeluri pe care le mâncăm cu poftă au un conţinut atât de mare de chimicale încât, luate singure, pe stomacul gol ar putea provoca boli grave. Practic, nu prea există o protecţie reală a consumatorului, care se va trezi peste ani de zile că are cine ştie ce maladie sau chiar diferite forme de cancer. Autorităţile nu pot impune un anumit standard de fabricaţie ca pe vremea lui Ceauşescu, când producătorii erau obligaţi să respecte o reţetă fixă. În magazine întâlnim şi preparate din carne, sucuri, sau dulciuri, fabricate după reţete tradiţionale, originale şi sănătoase. Dar acelea sunt comercializate la un preţ pe măsură şi un segment redus al populaţiei se poate bucura de ele. Un aliment bun trebuie să cedeze organismului uman în momentul consumării toate substanţele valoroase pe care le are: vitaminele, proteinele, enzime, micro şi macro elemente.

E-urile periculoase

„Coşenila” sau E 120, un colorant roşu care are un conţinut alergenic ridicat, mai ales când este asimilată de copii. Este utilizat la prăjituri, dulciuri, sucuri sau la unele mezeluri.

Acidul benzoic şi derivaţii lui, E 211 este suspectat de specialişti că ar fi cancerigen fiind un conservant utilizat în foarte multe alimente din România, …

Metabisulfitul E 225, este un alt conservant, iritant al tubului digestiv. Blochează vitamina B din produsele în care este intrudus. …

Nitratul de sodiu E 251, sau de Potasiu E 252 sunt conservanţi utilizaţi în mai multe tipuri de salam, la cârnaţi, în general, pentru produsele din carne. Şi el este suspectat că ar produce cancerul de-a lungul anilor.

Vitamina E (tocoferolul alfa şi gama) de sinteză, adică: E 307, E 307, E 308, sunt de asemenea periculoase pentru organismul uman.

E-urile bune

Vitamina E (Tocoferolul) sau E 306. Este antioxidant, natural şi ajută la regenerarea celulelor

Caragenanul E 407 este un emulsifiant natural

E 322, lecitina este un antioxidant. O întâlnim în ciocolata de calitate, în produsele pe bază de cacao, în unele prăjituri.

Manitolul E 421 se poate găsi în produse de patiserie, cofetărie sau dietetice

Riboflavina sau vitamina B2

E 300, acidul ascorbic natural sau vitamina C

E 440, peptina, folosită pe post de gelifiant

E 140 (clorofila) un colorant verde, natural, folosit în patiserie, cofetărie sau la fabricarea bomboanelor şi a lichiorurilor de calitate.

 EM

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.