„Banca e cel mai mare cămătar! Te loveşte direct unde trebuie”

Una dintre situaţiile cele mai dureroase cu care se confruntă mulţi români în ultimii ani, mai exact după declanşarea crizei financiare, este aceea a creşterii numărului creditelor neperformante. Mai simplu […]

Una dintre situaţiile cele mai dureroase cu care se confruntă mulţi români în ultimii ani, mai exact după declanşarea crizei financiare, este aceea a creşterii numărului creditelor neperformante. Mai simplu spus, numărul familiilor care trec prin adevărate drame în momentul în care nu îşi mai pot achita ratele la bancă este într-o creştere alarmantă.  În cifre seci, situaţia ar sta cam aşa: numărul românilor cu restanţe la bănci a crescut de la 690.000 la 740.000, şi asta numai anul trecut. Peste 4,3 milioane de români au credite, adică aproape jumătate din populaţia activă a României, iar creditele neperformante ajung la 17%. Şi nu numai numărul datornicilor este în creştere ci şi a celor care se consideră nedreptăţiţi de bănci şi au pornit pe calea anevoiasă a tribunalelor pentru a-şi face dreptate.

„Banca e cel mai mare cămătar! Cămătarul te mai iartă, dar banca te loveşte direct unde trebuie”, spune mama unui client care s-a sinucis din cauza ratelor la bancă. Toate acestea le veți viziona într-un nou reportaj marca Din|interior,difuzat duminică, de la 18.30, la Digi24.

Reporterii emisiunii  au intrat adânc în analiza situaţiei actuale a războiului românilor cu băncile, iar bilanţul făcut de ei este următorul: peste 3000 de procese, din care 1200 au fost câştigate de clienţi, doar 22 de bănci, iar restul sunt încă pe rol. Şi pentru că de obicei, ca în orice confruntare de acest gen părerile sunt întotdeauna împărţite, ambele părţi au putut să-şi exprime punctul de vedere, atât reprezentaţii băncilor cât şi cei ai unor asociaţii de clienţi nemulţumiţi care au intentat procese colective, ori simpli români care au pornit bătălia de unii singuri.

În primul rând, România se confruntă cu un fenomen juridic nou – intentarea unor procese colective în care sunt asociaţi mii de clienţi şi care încep să câştige proces după proces, semn că băncile ar trebui să-şi revizuiască contractele. Beatrice Aldea, economist şi lider al clienţilor într-un proces colectiv cu băncile povesteşte. „Sincer, nici eu nu credeam pe vremea aia că bancherii sunt buticarii din colţ! La care trebuie să fii atent la fiecare…Chiar aveam încredere. (…) Am descoperit însă că, de fapt, clauzele din contractul meu nu erau legale. Am dat peste un blog unde se strânseseră mai mulţi ca mine. Tot comentam şi de acolo a plecat totul. Ne-am înfiinţat grupul pe Yahoo! Şi ne-am organizat…” Şi aşa a pornit totul, pe internet, iar acum grupul a repurtat şi prima victorie, au câştigat în luna decembrie prima fază a procesului, la Tribunal, iar acum aşteaptă soluţionarea recursului de la Curtea de Apel Bucureşti.

În documentarea lor, reporterii Digi24 au întâlnit însă şi cazuri absolut dramatice ca acela al doamnei Ioana Cioponea care, imediat după ce fiul său s-a sinucis din cauza lipsei banilor, a primit o somaţie de la bancă şi a fost ameninţată cu evacuarea din casă. Ei pe data de 29 m-au sunat, iar eu pe 30 am înmormântat băiatul. (…) Procesul meu este că banca a venit să mă dea afară din casă fără să-mi ceară permisiunea. Să-mi spună şi mie: dom `le, hai să vedem, ce ai de plătit, poţi să plăteşti, nu poţi să plăteşti. Hai să te ajutăm!”

Dar care este poziţia băncilor în toată această chestiune? A cui este vina pentru situaţia în care s-a ajuns? Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR răspunde: Banii de care noi trebuie să avem nevoie trebuie să fie făcuţi şi nu contrafăcuţi. În perioada de boom, până în 2008, înaintea crizei, lumea toată a mizat pe bani contrafăcuţi. … Adică nu aveau o legătură cu pământul. Când spun că nu aveau o legătură cu pământul, înseamnă că nu erau făcuţi din activităţi productive, erau făcuţi din speculaţii. Vina e greu să spui a cui a fost. Pentru că şi în 1929 când a izbucnit criza, a izbucnit în aceleaşi condiţii. A fost o perioadă de boom puternică, bani mulţi pe piaţă, tot aşa contrafăcuţi şi, la un moment dat, când vin atât de mulţi bani, trebuie să urmeze o prăbuşire.”

 Evident că bancherii nu văd cu ochi buni aceste asocieri ale clienţilor nemulţumiţi şi militează, la rândul lor, pentru stoparea fenomenului. „Considerăm că atât timp cât există o autoritate a protecției consumatorilor, care se poate sesiza la plângerea unui singur consumator sau a mai multor consumatori, nu este normal să apară situația ca o asociație de consumatori, de clienți, de 3000 de persoane să facă exact același lucru. De multe ori, când apar asociațiile acestea – îmi cer scuze că spun, dar, mai ales când vorbim de 3000 de oameni, la un moment dat se spune „Dar, ce? E cineva împotrivă? Sunt și eu! Mă înscriu și eu, că poate câștig ceva”, spune Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Băncilor din România. Şi sigur că argumentaţia principală este cea legată, ca întotdeauna, de interesul general. Amânarea aplicării acelei prevederi din noul Cod de procedură civilă, prin care băncile ar putea fi obligate să modifice toate clauzele similare din contractele de credit dacă instanţa decide într-un singur caz individual este văzută de bancheri ca

pe o necesitate. Adrian Vasilescu avertizează asupra pericolului de a alunga băncile din România. Este o măsură în interesul ţării. Pentru că dacă alungi băncile din ţară, ce faci? Într-o lume în care modalităţile de lucru cu băncile nu sunt simetrice, concurenţă face ca banca să se ducă acolo unde poate câştiga mai bine şi unde e mai puţin constrânsă. Te poţi trezi şi cu bănci care-ţi pleacă din ţară (…) ”

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.