Azi sunt pomeniți mucenicii și deținuții politici

Credincioşii ortodocşi din toată lumea cinstesc pe data de 9 martie Moşii de iarnă, dar şi pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost uciși […]

Credincioşii ortodocşi din toată lumea cinstesc pe data de 9 martie Moşii de iarnă, dar şi pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost uciși în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola. Tot acum, se comemorează Ziua Deținuților politici Anticomuniști din perioada 1944-1989.

Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mică), erau ostaşi în Legiunea a XII-a Fulminata, staţionată la Melitene (Armenia) şi condusă de guvernatorul Agricola. În armata romană exista obiceiul ca principalul cult să fie adresat împăratului. Dar cei 40 de ostaşi romani din Legiunea a XII-a Fulminata au refuzat să se jertfească împăratului şi zeilor, motiv pentru care au fost întemniţaţi, iar opt zile mai târziu, au fost judecaţi. Sfinţii mucenici au mărturisit pe Mântuitorul Hristos cu toată credinţa şi tăria sufletească şi, de aceea au fost uciși.

Numele celor 40 de Sfinţi Mucenici sunt Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie. (sursa Mediafax)

Conform tradiţiei, în ziua de 9 martie, gospodinele prepară „mucenicii” sau „măcinicii”. Aceştia pot fi pregătiţi ca o prăjitură cu miez de nucă şi miere sau un aluat în forma cifrei opt, fiert în apă cu mirodenii şi nucă. „Mucenicii” se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.

Praznicul Moşilor de iarnă este întotdeauna în sâmbăta ce precede „săptămâna albă” sau a „brânzei”, o etapă pregătitoare pentru începerea Postului Mare, când credincioşii au dezlegare să mănănce lapte, brânză, peşte, ouă. Odată cu Moşii de iarnă, începe etapa celor şapte sâmbete dedicate celor răposaţi întru Domnul, etapă care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, prăznuită înainte de Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor lui Iisus.

La sărbătoarea Moşilor de Iarnă se face pomenirea moşilor şi strămoşilor cei mai îndepărtaţi din neam. Începând cu sâmbăta Moşilor de Iarnă şi pe parcursul celor care urmează, până la Sâmbăta lui Lazăr, chipurile celor dragi comemoraţi în acest interval revin în viaţa credincioşilor cu cele mai frumoase amintiri. Se spune că în acestă zi, poarta cerului se deschide și ei, moșii, se întorc.

Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, pentru că, în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui. Sărbătoarea mucenicilor are o legătură strânsă cu pregătirea pământului și a uneltelor necesare pentru noul an agricol.

EM

Foto: pr. Iuliu Gorea din Săvădisla

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.