Fetițele profiler

Ajutorul pe care mediumurile, clarvăzătorii sau profilerii, cum li se mai spune, îl dau oamenilor legii pentru elucidarea unor cazuri, cum ar fi „Elodia” sau „Abel Apostol” nu sunt ceva […]

Ajutorul pe care mediumurile, clarvăzătorii sau profilerii, cum li se mai spune, îl dau oamenilor legii pentru elucidarea unor cazuri, cum ar fi „Elodia” sau „Abel Apostol” nu sunt ceva nou în România. Pe vremea comuniștilor, milițienii utilizau astfel de practici bazându-se pe capacitățile extrasenzoriale ale unor persoane.

Maria descrie hoții

Un caz ciudat este al unor copii care au capacităţi extrasenzoriale. Cu ajutorul lor, oamenii din Rupea, judeţul Braşov, au descoperit de multe ori infractori periculoşi. Deşi copiii nu erau martori la evenimente, puteau descrie, cu lux de amănunte, felul în care arătau făptaşii. De regulă, sătenii au apelat la ei după ce cercetările efectuate de autorităţi nu au dat nici un rezultat. În satul Dacia, comuna Jibert, judeţul Braşov sunt cunoscute numeroase cazuri în care o fetiţă a ajutat la prinderea unor hoţi. Cu ani în urmă, Maria Bărbătei reclamase la miliţie furtul unor suluri de pânză şi a unor obiecte din casă. La mai mult de două luni după ce cercetările autorităţilor n-au dat nici un rezultat, femeia a cerut ajutor unei fetiţe, care se numea Maria. Aceasta a descris cu lux de amănunte cum arătau hoţii. Erau doi: unul înalt, altul scund. Cel din urmă îşi târa piciorul după el. Păgubaşii au început ancheta pe cont propriu descoperindu-i pe cei doi în satul Dăişoara. Aceştia arătau conform descrierii făcute de copilă. La început hoţii n-au recunoscut nimic, dar, în cele din urmă, văzând că vine şi şeful de post pe care îl anunţaseră sătenii, ei au arătat unde ascunseseră lucrurile furate.

Bunica moartă îşi previne nepoata

Cazul Mariei Bărbătei nu este singular. O altă femeie, Maria Burcă, a aflat tot de la o fetiţă cine i-a furat lănţişorul de aur, Doina Babeţi a descoperit cine îi furase caii, iar Elena Borcoman a dat de urma unor ţigani care îi furaseră toate găinile. Micuţele detective au băgat spaima în hoţi şi numărul infracţiunilor din zonă a scăzut. Și braşoveanca Elena Tarhon a demonstrat că are premoniţii care o scot de multe ori din necazuri. Într-o noapte a visat-o pe bunica ei care murise. Aceasta i-a spus să schimbe locul din dulap unde ascunde banii şi bijuteriile pentru că locuinţa va fi spartă de hoţi. Speriată, femeia, a făcut întocmai, mutând mica avere în altă parte a casei. N-a trecut mult timp şi locuinţa chiar a fost călcată de hoţi, care au scotocit peste tot. Nu au reușit să fure nimic, deşi în casă existau 60.000.000 de lei (vechi) şi bijuterii valoroase.

Clarvăzătoare la 12 ani

La începutul lui martei 1997, Cătălin Bejenaru, de 15 ani, din Bucureşti, a plecat împreună cu mai mulţi colegi într-o excursie în Munţii Făgăraş. Vremea era nefavorabilă şi traseul dificil, iar în urma unei rafale puternice de vânt Cătălin s-a rătăcit de grup. Ajunşi la cabana Negoiu ceilalţi tineri au dat alarma. Căutările au fost zadarnice şi băieţii s-au întors în Bucureşti fără Cătălin. În casa familiei Bejenaru se petreceau în acest timp lucruri ciudate. Sora lui Cătălin, Andreea, de 12 ani, plângea fără motiv, era agitată, iar când a primit cumplita veste a avut un şoc. Apoi a intrat în transă. Bolborosea vorbe fără sens ţinând strâns în mână o batistă de-a lui Cătălin. Deodată, cuvintele ei au început să fie clare. Copila a descris o grotă de munte unde spunea că îl vede pe fratele ei. Le-a explicat părinţilor că în jurul peşterii se văd un stâlp înalt şi câteva indicatoare. „Uite-l, uite-l se mişcă!, ţipa fata înspăimântată. Părinţii n-au mai stat pe gânduri şi au plecat, împreună cu doi vecini, spre Făgăraş, iar Andreea i-a condus pe drumul de munte, pe care nu avea de unde să-l cunoască dinainte. Ajungând la gura unei peşteri l-au găsit pe Cătălin viu şi nevătămat, după cinci zile de la dispariţie.

Adio, Ringo!

Comisarul-şef Traian Tandin este considerat de mulţi dintre colegii de breaslă o legendă vie a Poliţiei Române. El a participat la rezolvarea unor cazuri celebre cum ar fi: prinderea lui Râmaru, furtul secolului de la Muzeul Brukenthal şi multe altele. În paralel cu munca de poliţist comisarul a publicat până la ora actuală 43 de cărţi cu mare succes de librărie. „Enigmele căpitanului Roman”, „Bolidul Verde”, „Crime sexuale în lume”, Cazul Râmaru”, „Ne putem apăra cunoscând limbajul infractorilor”, „Evadări celebre în România”, „Femei asasine pe mapamond”, „Comisar la omoruri” sau „Adio, Ringo!” dedicată unui câine poliţist, sunt doar câteva dintre ele.

Răzvan Mateescu

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.