Cine nucă va mânca, de boală el va scăpa!

Puţini ştiu că banalii şi nesuferiţii sîmburi pe care îi aruncăm cît colo cînd dăm de ei în mijlocul unui fruct, au calităţi curative nebănuite. Unul singur conţine o energie […]

Puţini ştiu că banalii şi nesuferiţii sîmburi pe care îi aruncăm cît colo cînd dăm de ei în mijlocul unui fruct, au calităţi curative nebănuite. Unul singur conţine o energie embrionară şi o dotare biochimică în stare să dezvolte un copac înalt de zece metri. Dacă punem o nucă în pămînt peste cîtva timp de acolo va ieşi un pom care trăieşte ani de zile. Semn că miezul unei micuţe nuci înmagazinează o forţă vitală deosebită.

Vitaminele din seminţe

Medic de profesie George Theodoru, ronţăie sîmburi de cînd se ştie. Nuci, alune, sîmburi de măr, de caise sau de piersici. Fiecare are ceva bun în el. A început să experimenteze această metodă inedită cu mulţi ani în urmă şi, la 80 de ani ai săi, are putere de muncă, vigoare scrie, pictează, sculptează, conduce maşina şi e sănătos tun. Descoperirea sa poate să nu pară senzaţională unora. Totuşi rezultatele obţinute de domnia sa prin tratamentul cu sîmburi ne îndreptăţesc să recomandăm acest leac, eficace simplu şi ieftin. „Eu o numesc nucleoterapie. Sîmburele este nucleul fructului, forţa lui. Fiind doctor în medicină e normal să mă preocupe vindecarea oamenilor bolnavi şi a copiilor, mărturiseşte George Theodoru. M-am gîndit că aceşti sîmburi au calităţi deosebite şi că acestea trebuie valorificate. Am publicat o 150 de articole pe tema asta, dar nu am făcut tămbălău şi propagandă, nu m-am lăudat încoace şi-n colo. Sîmburii conţin oligoelemente şi macroelemente, grăsimi şi proteine utile sănătăţii. Au fier, sodiu, potasiu, mangan, zinc, calciu, toate vitaminele posibile, variind de la sîmbure la sîmbure. În afară de acestea, într-un sîmbure se mai găseşte elementul de bază al cromozomilor care asigură creşterea pe specie.” În anul 1949 George Theodoru se afla la Buşteni ca medic pediatru într-o tabără de copii. El a început un experiment care oricum nu putea să dăuneze cuiva. I-a rugat pe copii să nu arunce sîmburii fructelor de la desert. Astfel, în afară de mere şi de caise, cei mici au mîncat şi sîmburii lor. Cînd au plecat din tabără spre casele lor, toţi copii arătau mai bine, erau rumeni în obraz şi cu cîteva kilograme în plus. Acest lucru l-a determinat pe medic să cerceteze amănunţit fenomenul, ani de-a rîndul. Din tratatele de botanică franţuzeşti, româneşti sau englezeşti, a extras date ştiinţifice despre toţi sîmburii pe care-i poate avea un om la îndemînă pe teritoriul ţării noastre. Medicul George Theodoru a tratat de-a lungul timpului şi cu ajutorul miezului de sîmbure boli ale aparatului respirator, enterocolite, rahitism, anemii, anorexii, distrofii, diabet, acneea juvenilă sau obezitatea.

Dr. Theodoru

Cu ani în urmă, mai multe rude apropiate ale doctorului George Theodoru au murit de cancer. Cînd bunicul lui s-a îmbolnăvit medicul i-a spart cîţiva sîmburi de caisă şi de măr şi l-a rugat să-i mănînce. Bătrînul s-a simţit mai întremat. Urmînd această terapie, pe lîngă medicamentele clasice, viaţa lui a mai durat cîţiva ani. Scriitorul Mihai Sevastos, unchiul medicului, a suferit de cancer gastric. Specialiştii oncologi i-au mai dat de trăit doi ani, dar miezul de nucă prescris de nepotul lui i-a prelungit viaţa cu încă cîţiva ani buni. George Theodoru este convins că datorită proprietăţilor benefice ale sîmburilor. Terapia este folosită ca o completare la medicina alopată. Există boli care se vindecă mai repede şi mai bine, dacă pacientul mănîncă miez de sîmbure în timpul unui tratament obişnuit cu medicamente. De exemplu, nuca este bună pentru bolnavii de ateroscleroză, diabet zaharat sau rahitism. Miezul conţine vitamine, proteine şi o forţă vitală care măreşte imunitatea suferinzilor. „La sute de copii trataţi am observat o creştere a rezistenţei fizice, a imunităţii, a poftei de mîncare şi o creştere în greutate. De exemplu, eu mănînc tot timpul miez de sîmbure. Pot să vă spun că nu am mai răcit de nu ştiu cînd, sînt ani de zile. Am forţă fizică, sexuală, mă simt bine, am crescut în creutate. Acţiunea miezului de sîmbure e multiplă, în sensul hrănirii, a creşterii sau a apărării de unele boli.”

Medicul George Theodoru le prescrie pacienţior pe lîngă tratamentul ştiinţific şi terapia cu sîmburi. Aceasta are o formulă secretă: cîţi sîmburi, felul lor, şi la ce oră să fie mîncaţi. La hepatita cronică nu este recomandată nuca sau aluna, ci miezul din sîmburele de măslină. Bolnavul trebuie să spargă cu ciocanul, pentru că sînt foarte duri, cel puţin zece sîmburi pe zi şi să mănînce seminţe de dovleac şi floarea soarelui, crude, neprăjite. Seminţele de dovleac amestecate cu miere de albine mai sînt recomandate şi în bolile parazitologice. Sîmburii de strugure nu trebuie scuipaţi nicidecum, ci mestecaţi împreună cu boaba. Conform medicului George Theodoru, ei ajută la vindecarea enteritelor, a hepatitelor şi a infecţiilor respiratorii. Mai sînt recomandaţi în cazul cardiopatiilor ischemice, al colesterolului ridicat şi pentru hipertensiune.

Dana Fodor și Răzvan Mateescu 

(Foto: Răzvan Mateescu/text apărut în ziarul Național, 2001-2004)

Comments

comments

Despre Dana Fodor

este o ziaristă absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, cu o experiență de 16 ani în presă. Și-a început activitatea ca reporter la Radio Uniplus, apoi la Radio 21. Ulterior a fost angajata și colaboratoarea mai multor cotidiene și reviste centrale. A publicat poezii în Ziua Literară şi a participat la câteva întâlniri pe această temă, în cadrul cenaclului Euridice. În anul 2006 jurnalista a primit, împreună cu soţul și colegul ei, Răzvan Mateescu, premiul „Învingători pentru România” la Gala Premiilor „Ursus” pentru Jurnalism. A publicat până acum patru cărți: două pentru copii, una cu reportaje și alta cu poezii.