Puterea magică a iei românești

Motivele decorative de pe textilele țărănești românești, ii, cămeși, broboade, covoare și ștergare, au constituit obiectul unor cercetări îndelungate efectuate de numeroși oameni de cultură români, etnografi, doctori în științe […]

Motivele decorative de pe textilele țărănești românești, ii, cămeși, broboade, covoare și ștergare, au constituit obiectul unor cercetări îndelungate efectuate de numeroși oameni de cultură români, etnografi, doctori în științe medicale și profesori, pasionați de trecutul nostru pe aceste meleaguri. 

Ceramica de Cucuteni

Semne energetice pe oale ceramice 

Toate aceste eforturi au avut un sigur țel, acela de a demonstra că pe obiecte cum ar fi statuetele din os, lut, pe oalele ceramice de Cucuteni, Horezu sau Vădastra, vase antropomorfe cu vechime de peste șase mii de ani, se găsesc semne care, în afară de o semnificație artistică, ar avea și una spirituală, energetică, continuată chiar și până în zilele noastre.

În urmă cu mai mulți ani am avut bucuria și onoarea să cunosc pe unul dintre acești promotori, care s-au încumetat, încă de pe vremea comuniștilor, să arate că semnele și liniile de pe anumite vase ceramice sau articole vestimentare țărănești exprimă un sistem coerent de gândire medicală, bioenergetică (cum ar fi cel chinezesc sau indian). Este vorba despre bioenergoterapeuta Nineta Crainici, cea care în anii 50 ai secolului trecut a fost o talentată cântăreață, solistă a Teatrului Muzical de Stat din Galați.

Exponate de muzeu care conțin date bioenergetice?

Nineta Crainici a început, de atunci, să studieze și să se documenteze despre preocuparea străveche a străbunilor noștri față de bioenergie, de relația dintre energiile cosmice și cele pământești. „Descifrarea unor creații autohtone neolitice implică o viziune complexă, interdisciplinară. Am deprins-o din gândirea vechilor înțelepți hinduși yoga, a chinezilor acupunctori și a japonezilor care practicau artele marțiale. Cunoscând apoi topografia traseelor și punctelor electrodermale din acupuntură și cercetări îndelungate de laborator, am descoperit că așa ceva există și în creațiile străbunilor noștri. Am analizat peste 800 de exponate, de la Muzeul Național de Istorie, găsite în 30 de localități din 16 județe ale țării. Din acestea, 700 conțin date bioenergetice, între care 252 însemnate cu simboluri ornamentale geometrice și puncte rotunde cu substrat bioenergetic de tip acupunctural, însemnări similare simbolicii chineze sau chiar schemelor moderne de acupunctură. Am găsit frecvent pe obiecte variante de spirale ale vieții, pe toracele, abdomenul sau membrele inferioare. Pătratul, dreptunghiul sau triunghiul cu vârful în jos – desene existente și pe straiele populare sau pe covoare – mențin constantă ideea unității în dualitate, a cuplului uman și a naturii. Am descoperit rombul, marcat în epigastru, reprezentând unirea dintre eteric-cer și teluric-hrana pământului. Rombul se repetă și pe vasele epocii sau pe obiectele dacice.”

Ia românească și chackra

Nineta Crainici ne-a vorbit la una dintre întâlnirile noastre și despre chakre (biocâmpuri). De pildă, dacă privim cu atenție o cusătură de pe o ie românească ce descoperim? Simbolistica unui biocâmp. Crucea cu brațe egale, steaua cu opt colțuri, rombul, spirala simplă, pătratul. Toate acestea sunt angrenaje de mișcare în circulație a bioenergiei micro și macrocosimce și datează din mileniul IV, î.Ch., crede Nineta Crainici. Biocâmpul este o realitate obiectivă, ține de activitățile vitale. „Gândurile colorate” înfrumusețate de o fantezie nemărginită, desene pe care le întâlnim pe straiele populare românești, pe ștergare și covoare, au o anumită însemnătate, un ritm, un echilibru, o armonie. Puțini le înțeleg și știu ce înseamnă ele cu adevărat și câtă liniștire aduc sufletelor noastre amețite de viața cotidiană. Hainele țărănești, românești, pot fi vizionate și pe monumentul de la Adam Clisi sau pe Columna lui Traian: ițarii, cămeșa lungă și căciula care apără capul de frig și ploaie. Aceleași straie le-a purtat și vestitul Badea Cârțan în drumul lui lung per pedes până la Roma.

Fodorei, râuri, cruci și romburi 

Iile din zona Hunedoarei (Bucova) păstrează farmecul vremurilor demult apuse. Straiele populare sunt cusute cu migală și rost. De-a lungul mânecilor, în jos, motivele curg râuri marcând prin verticalitatea lor mișcarea brațului femeii. Mâneca se termină cu „fodorei”, și cu altă broderie delicată. („fodor”, în limba maghiară înseamnă „volănaș”).

Conform prof. Magda Păun Ghinea „simbolurile râurilor de pe piept și de pe mânecile anumitor ii populare românești indică trasee energetice corporale, corespunzătoare „nadisurilor” hinduse (curenți energetici). Regăsim pe ii și pe ștergare semne și invocații magice cărora nimeni nu le mai știe azi exact înțelesul, ci doar îl poate bănui.”

Rombul este prezent la Cetatea Frumușica, pe malul Cracăului, pictat pe un idol al cărui corp, lucrat în relief, este o piesă unică de acest fel găsită în România. Rombul apare în sculpturile lui Brâncuși (Coloana infinitului). Rombul magic mai „trăiește” azi pe fote, pe ii, pe brăcire (bete), cioplit în lemn, scrijelit pe corb de cerb, pe covoare și pe ștergare.

Crucea este brodată, cusută, țesută, pe multe obiecte de îmbrăcăminte ale țăranului român. Este veche de când lumea și o întâlnim peste tot: în părțile scandinave unde apare gamată (zvastica) și până în India, unde și azi e considerată simbolul religios al focului, puterea superioară, originea vieții. Întâlnim crucea pe țesăturile orientale, încadrată de un cerc, pe monumentele funerare etrusce. Crucea devine un instrument de tortură la egipteni, perși, cartaginezi. În Grecia și Roma e rezervat numai sclavilor și marilor criminali. Crucea, ca pedeapsă, a fost adoptată și de evrei, în timpul lui Irod. Crucificarea lui Iisus a sfințit acest simbol, identificându-se cu el. (sursă: prof. Magda Păun Ghinea- „Memoria mioritică a cusăturilor naționale”-)

Culorile care vorbesc

Și acum câteva cuvinte despre cromatica caracteristică anumitor zone românești, folosită la straiele populare. Pentru vopsirea firelor de ață erau utilizate plantele și florile. Astfel, găsim cusături minunate și combinații uluitoare care nu supără ochiul, ci dimpotrivă. Avem și roșu și negru, avem galben sau albastru de Voroneț prins în țesătura de in și de borangic. Sunt culori care dau energie, care calmează sau „vorbesc” despre cel care le poartă.

Motivele populare cusute pe piepți, „crucița” care apără de rele, de deochi, de vrăji și de ură, rombul, floarea, soarele, toate aduc armonie, bucurie și împăcare în sufletul celui care ține pe el cămeșa ori ia. Țăranii din trecut își comunicau vârsta și statutul social prin portul hainelor, cromatică sau croială, prin podoabele capului și pieptănătură. Albul era destinat copilăriei și adolescenței. La tinerețe, când sângele dădea în clocot, apăreau culorile vii, în special roșul care se intensifica până la căsătorie. După nuntă, culorile straielor se potoleau, ca să ajungă la bătrânețe mai sobre, alb-negru sau alb complet.

Dana Fodor Mateescu

Despre Dana Fodor

este o ziaristă absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, cu o experiență de 16 ani în presă. Și-a început activitatea ca reporter la Radio Uniplus, apoi la Radio 21. Ulterior a fost angajata și colaboratoarea mai multor cotidiene și reviste centrale. A publicat poezii în Ziua Literară şi a participat la câteva întâlniri pe această temă, în cadrul cenaclului Euridice. În anul 2006 jurnalista a primit, împreună cu soţul și colegul ei, Răzvan Mateescu, premiul „Învingători pentru România” la Gala Premiilor „Ursus” pentru Jurnalism. A publicat până acum patru cărți: două pentru copii, una cu reportaje și alta cu poezii.