Viață de țigan la Paris

Vineri, 11 octombrie 2013, la Biblioteca Centrală Universitară, Carol I, autorul Samson Iancu și-a lansat cel de-al treilea volum de povestiri inedite despre țigani, carte apărută la Editura Singur din […]

Vineri, 11 octombrie 2013, la Biblioteca Centrală Universitară, Carol I, autorul Samson Iancu și-a lansat cel de-al treilea volum de povestiri inedite despre țigani, carte apărută la Editura Singur din Târgoviște.

foto Dana Fodor Mateescu

Royal Gipsy Band, cu Marin Petrache Pechea, Petrică Andrei și frații Stanciu

Înconjurat de prieteni, oameni de cultură, jurnaliști, profesori universitari și muzicieni, Samuel Iancu a spus câteva cuvinte despre viața lui, apoi a oferit autografe celor prezenți. Printre invitați s-au numărat și prof. Delia Grigore, jurnalistul Cristian Țopescu și maestrul Horia Moculescu. La sfârșit, a venit și mult așteptata surpriză a serii: un concert live cu Royal Gipsy Band, cu Marin Petrache Pechea, Petrică Andrei și frații Stanciu care au interpetat magistral fragmente de caffe-concert, Ciprian Porumbescu, Haciaturian și Paganini.

„În cărțile mele, tu ești un om fără cămașă și cravată, fără butoni de aur încrustați în diamante, ești un om simplu, fără secrete și fără ascunzișuri. Eu te primesc în paginile cărții mele cu cea mai mare bucurie, fără să te condamn pentru greșelile pe care le-ai făcut în viață, te las să te evapori până când de acolo de sus, din nori, ai să te transformi în picături de ploaie.” Așa „glăsuiește” autorul Samson Iancu cu cel care vrea să intre în lumea lui fermecată, în care totul este posibil, o lume ascunsă ca un diamant între coperțile celor trei volume ale sale, Țiganii, Aurul și Diamantele.

Maestrul Marin Petrache Pechea

Samson Iancu rămâne la aceeași temă a comunităților țigănești din Europa Centrală, în special din Franța, a luptei acerbe pentru supraviețuire, pentru o bucățică de pâine sau de suflet. În cărțile lui descoperi povești de amor incredibil de frumoase, de crude și fără prejudecăți, ca apoi să te izbească violent dramele, moartea, vezi imagini și simți dureri, te bucuri și plângi, vorbeși țigănește și, dacă te apucă nervii, mai scapi și-o înjurătură, de control. Frazele lui Sami Iancu cântă, au o muzicalitate simplă și nedisimulată, specifică etniei din care el însuși face parte.

Vă veți întâlni cu popa Mișu Mardoiașu, care fură tacămurile de la nunți și parastase, cu Zahra, Dorin de la Constanța, contele de Futilac și Popeda, cu Potcovaru, Frișcă, Trandafir, Zambila, cu bulibașa șatrei, Barbu Șmenaru și fiul lui cel mic, Benguță. (benga=drac, în romani)

Propria lui viață, colorată ca fustele pirandelor, este prinsă în filele acestor cărți, cu bine, cu rele, cu tristeți și bucurii explozive, cu trădări și jurăminte care ard. Fiul unui țigan și al unei evreice, s-a născut la București pe 23 aprilie 1953 și a crescut într-o casă de copii de la Târgu-Jiu. Acolo a fost bibliotecar timp de șase ani, timp în care a „devorat” cărțile din bibliotecă. În 1989, când românii au ieșit în stradă ca să-l dea jos pe Ceaușescu, Samson Iancu n-a stat pe gânduri și s-a alăturat mulțimii. După Revoluție, însă, a plecat din țară, sperând că-și va găsi fericirea printre străini. Avea la el 11 dolari și pe Robert, fiul lui de doi ani, pe care l-a cărat tot drumul într-un rucsac.

Cristian Topescu si Iancu Samson, lansare „Tiganii, aurul si Diamantele”

Suflet sensibil de nomad, dar sprijinit de un caracter puternic de luptător, Sami a trăit greu, a renunțat la multe, a învățat limba franceză, și și-a îngrijit singur copilul. A fost cerșetor, apoi a devenit prinț. Cum? Simplu: a muncit. Pe rupte. E bijutier de meserie, montează pietre prețioase, creează adevărate minuni pe care le apreciază multă lume. L-a dat și pe Robert la școală, l-a învățat și pe el ce înseamnă respectul de sine și de oameni. Cine nu crede, n-are decât să se convingă, vizitându-i magazinul de antichități și bijuterii de la Cannes, și citindu-i cărțile.

„-Hatențiuni, hatențiuni, vă dumalește șuchar Mișu Mardoiașu fraților, Dumnezeu să vă ajute la toți.

-Fraților! Avem un popă, pe Mișu Mardoiașu! El este părintele nostru și în același timp să se facă și botezul nepotului meu Noizay, băietul lui Sreke, apoi mai vreau să se cunune Popeda cu Contele de Futilac, că zic eu, măi fraților, că unde sunt mai multe perechi fericite este și petrecerea mai frumoasă!

-Vreau să curgă vinurile în cupele de aur, pe mese să strălucească 1.000 de galbeni mari și 1.000 de Napolioni, de cocoșei, asta să fie zestrea din partea bulibașului vostru Barbu Șmenaru.

-Cu banii ăștia de aur ei o să cumpere pământ în Ardeal, acolo să-și construiască palate, că sașii și secuii au părăsit casele și pământul românesc, prețurile sunt destul de mici…așa că e loc pentru toți țiganii.

-Dă ce să se numeaște Republica Hautonomă Covasna și Harghita, când poate să se numeaște tot România, că România ne-a lăsat să trăim și nu ne-a omorât cum au făcut turcile și nemțile în hal Doilea Răzbel Mondial.” (fragment din povestirea Petrecerea/volumul III, Țiganii, aurul și diamantele)

Foto și text:

Dana Fodor Mateescu

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.