Cum să postim sănătos?

Alimentele folosite în trecut de oamenii care trăiau la țară asigurau atât aportul energetic necesar organismului, cât și dezintoxicarea de substanțe nocive. Ei au rezistat până în zilele noastre influențelor […]

Alimentele folosite în trecut de oamenii care trăiau la țară asigurau atât aportul energetic necesar organismului, cât și dezintoxicarea de substanțe nocive. Ei au rezistat până în zilele noastre influențelor produse de regimurile alimentare importate din alte țări, cu mâncăruri bogate în substanțe iritante, condimentate, cu aciditate mărită.

Există și în ziua de azi, pe la sate, persoane care au la masă carne gătită, fiartă ori friptă, dar numai sâmbăta și duminica! Miercurea și vinerea nu mănâncă nimic de proveniență animală, iar în celelalte zile consumă verdețuri, lactate, mămăligă și fructe. Crude sau coapte. Ca și în urmă cu sute de ani, din meniul românilor nu lipsește ceapa și usturoiul, ele asigurând aportul de substanțe antiinfecțioase, de vitamina C și de proteine ușor solubile. Bune la gust și pline de proteine sunt și ciupercile, care pot înlocui cu succes carnea de orice fel.

Sarmalele și cârnații, ouăle fierte (înroșite de Paști), plăcintele și cozonaci erau mâncate la marile sărbători creștinești ale anului. Chiar și coliva, făcută de gospodine întru pomenirea morților, era un aliment-medicament.

În trecut, posturile mari se păstrau cu sfințenie, iar lingurile cu care se mânca de dulce era fierte și puse în pod pe toată perioada postului. Oamenii care tăiau porcul de Crăciun, îl țineau până în postul Paștelui, tăiat în bucățele, prăjite, conservate în grăsime, puse în oale mari de ceramică groasă, la rece, în pivnițe, cămări sau îngropate în pământ.

Regimurile alimentare sunt cunoscute încă de pe vremea regilor daci, mileniul II-I î. Chr.

Fasolea albă are un conținut mare de proteine (26%), și este un aliment care predomină iarna, la țară. Asociat cu mămăligă, mere, ceapă, toate bogate în vitamina C, ajută puternic excreția intestinală. Atenție, dar fără piper și bulion! Acestea măresc aciditatea și predispoziția la diverse îmbolnăviri.

Ce mai mâncau oamenii din trecut ca să fie sănătoși? În primul rând, nu le lipsea mierea de albine. Consumau faguri, polen, miere cu miez de nucă sau cu alune de pădure, miere cu cătină.

Porumbul fiert cu nucă pisată și cu miere, coleașa de făină de grâu (ciulama dulce gătită cu zeamă de porumb) , semințele de bostan și de floarea-soarelui erau preferate la șezători sau la întâlniri de lucru ale familiei, în special iarna. (Astea în loc de cipsuri!)

Postul alimentar de Crăciun, de Paște și de Sf. Maria, de câte 6 săptămâni este plasat după perioade de alimentație proteică de iarnă sau după participarea la nunți și botezuri, asta pentru a atenua suprasolicitarea organismului cu alimente greu digerabile care pot îmbolnăvi.

Dana Fodor Mateescu

(sursa: Nineta Crainici, Bioenergoterapia în tradiția milenară a poporului român)

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.