Biserica păgânilor de la Şinca Veche

Oamenii o mai numesc „Biserica Păgânilor” sau „Templul Ursitelor”. Locul este împodobit cu icoane, flori de munte şi candele care ard mereu. Turnul interior, pe unde pătrunde lumina zilei, e […]

Oamenii o mai numesc „Biserica Păgânilor” sau „Templul Ursitelor”. Locul este împodobit cu icoane, flori de munte şi candele care ard mereu. Turnul interior, pe unde pătrunde lumina zilei, e înalt de 10 metri. Am fost și noi acolo, prin 2005, pe vemea când scriam la ziarul Adevărul. 

Localnicii vorbeau în şoaptă despre ciudăţeniile care se petrec la Templul Ursitelor. Legende, care mai de care mai greu de crezut, circulă din om în om şi din generaţie în generaţie. Unii spuneau că prin turn coboară „energiile” care vindecă bolile şi că dedesubt, în adâncuri, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Râşnovului. Alţii erau convinşi că vacile care pasc aici dau lapte mai mult şi mai gustos.

De ce? Nimeni nu știe exact. Cert este că, odată ajunși aici, oamenii n-ar mai pleca. E o zonă minunată, în care uiți de toate necazurile.

Locul este vizitat periodic de iniţiaţii în paranormal, convinşi că aici îşi pot „reîncărca bateriile”. „Într-o zi aveam o durere infernală de măsea şi, după ce am stat vreo jumătate de oră în grotă, mi-a trecut, povestește Anica Pop din Râşnov. Am primit energii pozitive. Cel mai puternic loc se află sub cupolă. Altădată mă dureau articulațiile, am artroză. Fără calmante nu trec chinurile. Dar am venit aici și m-am așezat pe jos, cu spatele de zid. Am stat vreo 15 minute cu ochii închiși. Mă credeți c-am scăpat de durere?”.

Am crezut-o pe doamna Pop. Din fericire, pe mine nu mă durea nimic. Însă Dana avea o bășică urâtă la călcâi, din cauza mersului pe jos. O ustura foarte tare și a continuat s-o chinuie până am ajuns acasă, la București. Probabil la bășici nu funcționează energiile.

În vechime, grota Ursitelor a fost transformată în loc de refugiu şi rugăciune pentru călugării ardeleni hăituiţi de Maria Tereza şi obligaţi să treacă la catolicism. Tot aici, în zilele noastre, tinerii din zona aruncă din vârful dealului o roată, careia îi dau foc. Ei cred că astfel îşi vor afla ursita şi se vor căsători până la sfârşitul anului. Tradiţia este respectată de Sf. Gheorghe, la Lăsata Secului, înainte de Paşti şi Schimbarea la Faţă.

Pereţii rămaşi în picioare sunt scrijeliţi de cei care trec pe la templu. „Jeni + Lică = iubire veşnică” sau „Forza Steaua” sunt câteva dintre „amintirile” săpate de unii turişti în stâncă.

Există nouă încăperi, unite între ele prin galerii. Câteva s-au surpat, din cauza ploilor care au muşcat din stâncă, dar şi după ce căutătorii de comori au distrus zidurile.

Atraşi ca de un magnet, vin oameni din ţară, dar şi din străinătate. Gheorghe Voican din Bucureşti vine frecvent la Templu. De curând a aflat că suferă de o boală gravă şi speranţa i-a rămas la „biserica păgânilor”. „Am plămânii bolnavi. În Bucureşti abia respir, aşa că sunt nevoit să bat drumul până aici. Aerul e foarte bun, umed şi curat, exact ce îmi trebuie. Mă refac psihic. Data trecută mi-am lăsat tricoul în altar ca să se umple de energie. Nu mi l-a luat nimeni. După trei săptămâni l-am îmbrăcat din nou.”

Chiar dacă toate astea sunt legende sau invenţiile unor oameni prea stresaţi, cert este că la Templul de la Şinca Veche vin în fiecare week-end tot mai mulţi vizitatori și că aici se simt bine.

Răzvan Mateescu

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.