Arta populară, mereu la modă

Alături de diversitatea de produse și servicii specifice Crăciunului, în ultimii ani, în apropierea sărbătorilor de iarnă se face tot mai puternic simțită prezența meșterilor și artizanilor populari, care își […]

Alături de diversitatea de produse și servicii specifice Crăciunului, în ultimii ani, în apropierea sărbătorilor de iarnă se face tot mai puternic simțită prezența meșterilor și artizanilor populari, care își prezintă oferta de obiecte unicat, într-o piață ultrasaturată de kitschuri.

Numeroasele târguri din centrul Capitalei sau din parcările hipermarketurilor sunt ocazii ideale de apropiere a publicului larg de valorile și tradițiile culturale ale poporului român, însă, ca și celelalte segmente ale mediului de afaceri, care tind să-și adapteze permanent ofertele în pas cu cerințele consumatorului, și făuritorii de artizanat popular se străduiesc să dea frâu liber imaginației. Astfel, pe tarabe au început să apară tot felul de lucrări hand-made, care fac un pas de la tradițional spre modern, în căutarea unui loc bun în inima clientului.

Printre cele mai îndrăgite obiecte, la mare căutare în rândul iubitorilor de artizanat popular, sunt farfuriile ceramice făcute la Horezu, pictate manual cu motive adaptate sezonului hibernal și sărbătorilor de iarnă. În restul anului, meșterii lucrează obiecte în culori tradiționale, cu motive de roată, spiralate, specifice zonei, moștenite de la strămoșii lor, însă la sfârșitul toamnei, vasele, oalele, străchinile, ulcioarele și cănile sunt pictate cu totul și cu totul diferit. În mijlocul bolurilor din ceramică, apar, ca prin farmec, Moși Crăciuni cu sănii și cadouri, oameni de zăpadă, case albe, țărănești, troienite, săniuțe, copii și colindători. Avem de a face cu o formă de exprimare artistică naivă, pură și gingașă, dar atât de odihnitoare și foarte apreciată acum, înainte de sărbători.

Un obiect ceramic, cu motive de iarnă, de la Horezu, aduce liniște și împăcare într-un colț de locuință, vorbește despre viața simplă de la țară, stârnește amintirile copilăriei și bucură privitorul.

Un alt obiect la modă, de sărbători, este masca voievodului Vlad Țepeș, mască făcută manual din lână groasă, împletită. Dar nu este Dracula-vampirul sângeros, de care ne-am cam săturat cu toții, ci e figura unui domn blând și chiar amuzant, care nu sperie copiii. Poate cel care a creat produsul a vrut să spună că până și sângerosul domnitor e mai bun în luna cadourilor.

Alături de acestea, sunt la mare căutare și măștile moldovenești realizate din blană de oaie, folosite de colindători, la țară, în noaptea de Anul Nou, pentru alungarea spiritelor malefice, a necazurilor și a bolilor.

Femeile din satele bucovinene, artiste desăvârșite în încondeierea ouălor, au găsit o metodă să-și promoveze produsele și cu ocazia Nașterii Mântuitorului, nu numai de Paște. Așa au apărut ouăle încondeiate cu ceară în relief, viu colorate, vesele, cu figura lui Moș Crăciun, cu oameni de zăpadă, sănii și fulgi de nea. Se pot agăța în pomul de iarnă, sunt ușoare, făcute din ouă adevărate de găină, rață sau gâscă, dar golite de conținut.

Pentru iubitorii icoanelor pe sticlă, alături de imaginile biblice, oferta meșterilor populari cuprinde și altfel de desene, pe același suport: copii la săniuș, imagini ale unor obiective turistice consacrate pictate manual, mici suveniruri, pe care turiștii, aflați în această perioadă pe meleagurile noastre, să le poată lua cu ei în avion, peste mări și țări.

Ghirlandele multicolore și luminoase din bradul de Crăciun se îmbină în mod plăcut cu clopoțeii ceramici lucrați de meșterii de la Corund, clopoțeii țărănești din Moldova sau cei cu motive cucuteniene. Ei reprezintă un element de autenticitate și tradiție românească, dar și o dovadă a gustului rafinat.

www.artizanescu.ro

Comments

comments

Despre admin

Editura MATEESCU a luat fiinţă în luna august a anului 2008 din iniţiativa a doi jurnalişti bucureşteni, Dana Fodor și Răzvan Mateescu care au lucrat ca reporteri speciali în cadrul mai multor cotidiene centrale şi reviste. Aceştia vor să împărtăşească publicului larg câte puţin din experienţa lor de aproape două decenii pe tărâmul presei scrise.